Sursa poza: ExpressPress

Inițiativa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a implementa un „zid de drone” pentru protejarea flancului estic al Uniunii Europene a căpătat contur în urma unor evenimente recente care au implicat incursiuni ale dronelor rusești în Polonia și România, dar și apariții suspecte deasupra altor state precum Danemarca, Norvegia și Germania. La baza acestei propuneri stă crearea unui sistem complex de radare și interceptoare. Deși ideea s-a lovit de critici și scepticism, pentru țările din apropierea frontierelor estice ale UE, cum ar fi România, statele baltice și Polonia, aceasta reprezintă un răspuns esențial la amenințările actuale.

În schimb, națiunile mai îndepărtate de Rusia, se arată reticente, îngrijorându-se de costurile semnificative, rolul Bruxelles-ului în apărare și cum ar putea această inițiativă să fie compatibilă cu planurile existente ale UE și NATO. Francezul Emmanuel Macron a remarcat: „Dronele și antidronele sunt prioritatea, dar nu există o soluție ideală pentru o frontieră de 3.000 de kilometri”. Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, estimează că numai pentru Polonia și statele baltice investiția inițială s-ar ridica la aproximativ un miliard de euro, iar componenta de detecție ar putea deveni operațională într-un interval de mai puțin de un an. Acesta a avertizat totuși că termenul de „zid” poate genera așteptări nerealiste și că nu este echivalent cu o nouă „Linie Maginot”.

Provocări financiare și strategice

Planul financiar necesar pentru acest proiect este o provocare, necesitând aprobarea tuturor statelor membre. Italia și Grecia au subliniat la Copenhaga că aceste inițiative ar trebui să fie benefice pentru întreaga Uniune, nu doar pentru partea sa estică. În vreme ce premierul Finlandei, Petteri Orpo, a pledat pentru o alianță în domeniul securității, cancelarul german Friedrich Merz a fost extrem de critic față de plan. În pofida divergențelor, nevoia de a întări capacitățile de detecție UAV este clară, mai ales după ce dronele rusești au fost neutralizate în Polonia cu mijloace costisitoare.

La sfârșitul negocierilor, liderii europeni au acceptat propunerea privind „zidul de drone”, dar detaliile referitoare la implementare, costuri și capabilități urmează să fie stabilite. Denumirea ar putea suferi modificări, după cum sugerează și premierul danez Mette Frederiksen, care s-a referit la inițiativă ca la o „rețea europeană de măsuri anti-drone”.

Punctul de vedere românesc și inițiativele legislative

În România, guvernanții susțin ferm inițiativa europeană. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat angajamentul total al țării în acest proiect. Adaptările legislative recente, care permit doborârea dronelor neautorizate ce intră în spațiul aerian românesc, demonstrează această implicare. Aceste legi au fost susținute de președintele interimar Ilie Bolojan, care a subliniat necesitatea eliminării obstacolelor legale în perioadele de pace.

Mai mult, incidentul din septembrie, în care o dronă a traversat spațiul aerian românesc fiind interceptată de avioanele F-16, a subliniat necesitatea urgentă a unei rețele integrate de senzori. Pe lângă aceste măsuri defensive, România explorează posibilități de colaborare cu Ucraina pentru a produce drone defensive, în conformitate cu programul european SAFE. Acest demers are ca obiectiv întărirea apărării flancului estic al UE și reducerea dependenței de importuri.

Pe scurt, discuțiile și inițiativele din jurul zidului de drone reflectă un mix de necesități strategice și provocări politico-economice, fiind esențial ca soluțiile propuse să fie bine fundamentate și eficient coordonate la nivel european.