Sursa poza: ExpressPress

La recentul Profit Energy Forum, Adina Guțiu, șefa departamentului de Energie și Resurse Naturale de la D&B David și Baias, a făcut o declarație care stârnește îngrijorare: românii nu ar trebui să se aștepte la energie electrică ieftină în viitorul apropiat. Acesta a subliniat că fraza „gazele românilor” este înșelătoare, deoarece aceste resurse aparțin companiilor care investesc în exploatarea lor.

Franck Neel, din cadrul OMV Petrom, a atras atenția asupra riscului iminent de blackout în România, indicând exporturile de energie ieftină și importurile de energie costisitoare ca fiind semnale evidente ale dezechilibrelor structurale în sistemul energetic. De asemenea, Neel a precizat că reglementările stricte și lipsa investițiilor în capacitățile de stocare adaugă presiune asupra rețelei naționale.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a menționat că închiderea centralelor pe cărbune de la CE Oltenia ar duce la un deficit semnificativ de energie. Discuțiile cu Uniunea Europeană sunt în curs pentru a determina viitorul acestor centrale, în cadrul PNRR. Ministrul a avertizat că o eșec în negocieri ar duce la plăți substanțiale către UE, anulând toate eforturile recente pentru creșterea și reducerea cheltuielilor bugetare.

Resursele energetice ale României: o perspectivă clară

Cu toate aceste provocări aparente, România dispune de resurse energetice semnificative. Potrivit statisticilor IOGP Europe, România se clasează pe locul doi în Uniunea Europeană privind rezervele de gaze naturale, depășită doar de Țările de Jos. În plus, rezervele de lignit din România sunt suficient de mari pentru a ne plasa în topul european, iar capacitatea hidroinstalată ne situează pe locul opt în UE.

România este, de asemenea, una dintre puținele țări UE care produce energie nucleară, demonstrând un potențial semnificativ în vederea asigurării independenței energetice.

De ce nu poate România să ofere energie ieftină?

Paradoxul unei țări bogate în resurse, dar care nu reușește să își alimenteze cetățenii cu energie accesibilă constă, în mare parte, în politicile energetice ale Uniunii Europene. UE a impus restricții severe asupra utilizării cărbunelui, iar România a fost desemnată pentru a exporta energie ieftină, sprijinind astfel industriile altor țări occidentale, dar și state precum Ucraina sau Moldova.

Pe de altă parte, deciziile politice interne au avut un rol crucial. Liderii politici au permis un control extern crescut asupra resurselor noastre, iar angajamentele din PNRR au fost făcute fără o analiză detaliată a consecințelor pe termen lung. Așa se face că astăzi, România riscă să se confrunte cu întreruperi de electrice chiar dacă nu mai are o industrie puternică, reducând consumul energetic la nivelul casnicilor.

România are unul dintre cele mai scăzute consumuri de energie per capita din UE, cu 43-57% mai mic decât media europeană, dar riscul de blackout rămâne unul real. De aceea, este esențial ca România să își reanalizeze strategiile energetice pentru a-și valorifica resursele, asigurând o viitoare stabilitate energetică și refacerea capacității sale industriale, astfel încât să nu fie condamnată la statutul unei economii cu potențial neexploatat.