Sursa poza: ExpressPress

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis miercuri, 10 iulie, un comunicat exprimându-și dezacordul față de recentele declarații publice care ar prezenta într-o lumină distorsionată veniturile și pensiile judecătorilor și procurorilor. CSM susține că discuțiile au fost concentrate exclusiv pe veniturile maxime ale magistraților, omitând să reflecte diversitatea reală din sistemul judiciar.

Critici la adresa lui Ilie Bolojan

Procurorii din cadrul CSM indică faptul că discuțiile au fost prea generalizate și au transmis, în mod eronat, că veniturile mari ale celor aflați în funcții de top sunt regula, generând astfel neînțelegeri și tensiuni sociale. De fapt, un procent semnificativ de aproape 40% dintre procurorii activi din România câștigă între 10.400 și 12.954 lei net pe lună. De exemplu, majoritatea din cei 2.284 de procurori lucrează cu o încărcătură medie de 1.549 de dosare, unică în Europa, ceea ce arată complexitatea și dificultatea muncii lor.

În contextul venitului, cei din parchetele superioare, cum ar fi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, primesc între 18.000 și 25.000 de lei net, însă această categorie este dintre puținile. CSM subliniază că pensiile magistraților reprezintă în jur de 4% din totalul pensiilor speciale din România, ceea ce contrazice afirmațiile conform cărora aceste pensii ar constitui o povară principală pentru bugetul public.

Atenționări privind legislația instabilă

Consiliul atrage atenția asupra instabilității legislative care afectează statusul magistraților și pensiile de serviciu, menționând că în ultimii șapte ani, legislația acestui domeniu a fost modificată de mai multe ori, creând astfel nesiguranță profesională. Aceste schimbări frecvente fac ca uneori persoane cu doar câteva luni de activitate efectivă în sistem să beneficieze de pensii speciale, ceea ce a generat tensiuni în rândul magistraților.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan

Ilie Bolojan, premierul interimar la acea vreme, a apreciat ca anormală media de vârstă de pensionare în sistemul judiciar, care era de doar 48 de ani. El a subliniat că situația actuală, în care multe categorii de angajați din sectorul public se pensionează înainte de 50 de ani, este inechitabilă și nesustenabilă. Premierul a accentuat nevoia de reformă, argumentând că pentru o economie stabilă este esențială prezența mai multor contribuitori pe piața muncii.

Necesitatea consultării sistemului judiciar

CSM subliniază că reformele în justiție trebuie realizate cu participarea directă a celor care înțeleg și administrează sistemul judiciar, evidențiind că orice discuție care exclude această implicare nu respectă principiul separației puterilor în stat.

Acțiunile și declarațiile recente pun în lumină necesitatea unei abordări echilibrate și bazate pe dialog în ceea ce privește chestiunile fundamentale ale justiției românești, subliniind importanța transparentizării și clarificării problematicii legate de veniturile și pensiile magistraților.