Te intimidează cu masca sa

Te intimidează cu masca sa

Dragi cititori și băgători de seamă, aveți grijă cu inimile slabe căci veți citi despre un atacant care nu doar că râde de plasele porților cu golurile sale, dar iată că-și umple și buzunarele cu niște sume care ar putea tăia respirația oricărui gospodar.

Se zvonește că al nostru Victor Osimhen, în 2024, s-a trezit cu ideea nebunească de a schimba apele italiene din Napoli pe băile turcești la Galatasaray. Că el a rupt plasele pe la Napoli, știe toată suflarea fotbalistică. Dar acum, să semneze cu echipa din Istanbul, a fost ceva ce până și găinile din ograda noastră ar fi cloncănit mirate.

Spune-mi cât câștigi, ca să-ți spun ce floare ești

Una peste alta, nenea Giovanni Becali ne-a dăruit vestea cea mare, ca un adevărat Moș Crăciun al fotbalului: salariul lui Osimhen în Turcia e suficient cât să cumperi o mulțime de tractorașe noi pentru agricultura locală. Cică chestia asta cu masca, pe care o poartă Osimhen, să își sperie adversarii cu fața-i de gladiator, e doar catarama de la curea; adevărata săbuiancă o poartă în buzunar odată cu salariul.

Dar să nu ne mirăm prea tare, căci în Turcia, fotbalul e ca o nuntă: sume mari și masă de gală. Acum, vă las vouă să vă imaginați ce ar putea face Victor cu acești bani: poate ar putea sponsoriza un concurs de mâncat kebab la noi în sat ori chiar să finanțeze echipa locală de fotbal să aibă măcar mingi fără petice.

Coborâm cortina, dar bârfa continuă

Așadar, rămâne de văzut dacă Victor Osimhen va da lovituri la Galatasaray cu același aplomb cu care se zvonește că le dă cu cheque-ul. Vom vedea, dragilor, vom vedea! Până la următorul teren de bârfe, să nu uităm: nu bogăția transformă un atacant într-un erou, ci numărul de goluri și cât de fain știe să se sărbătorească cu o mască de gladiator pe chip!

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.