Sursa poza: ExpressPress

O decizie recentă a unei instanțe federale americane a stârnit agitație pe scena politică și economică internațională, după ce Curtea de Comerț Internațional din Statele Unite a considerat tarifele vamale impuse de fostul președinte Donald Trump ca fiind ilegale și neconstitutionale. Acesta a fost un adevărat șoc pentru politicile economice promovate de Trump, care se bazau masiv pe aplicarea de tarife ca răspuns la diverse crize internaționale.

Potrivit deciziei tribunalului din New York, invocarea de către Trump a unei legi de urgență nu i-a conferit acestuia autoritatea de a impune unilateral taxe vamale la nivel global. Judecătorii au considerat că ordinele executive în cauză au fost emise în afara competențelor prezidențiale conferite prin legislația de urgență, denumirea acestora fiind declarată invalidă conform normelor juridice în vigoare.

În esență, curtea a stopat aplicarea taxelor impuse asupra importurilor din țări precum China, Mexic și Canada, considerând că ordinele executive ale lui Trump „depășesc orice autoritate acordată președintelui de a reglementa importul prin intermediul tarifelor”. Această hotărâre a generat imediat un apel din partea administrației Trump, un purtător de cuvânt al Casei Albe argumentând că „nu este treaba judecătorilor nealeși să decidă cum să fie gestionate urgențele naționale”.

Tarifele controversate, anunțate la 2 aprilie, impuneau un procent minim de 10% asupra tuturor produselor importate în Statele Unite, ajungând până la 50% în funcție de țara de origine. Judecătorii au subliniat că aceste măsuri depășesc autoritatea acordată președintelui în temeiul legii de răspuns economic de urgență (IEEPA), care oferă doar dreptul de a adopta sancțiuni economice necesare pentru a combate amenințări neobișnuite și extraordinare.

În opinia însoțitoare adoptată de instanță, un judecător, care a preferat să rămână anonim, a remarcat faptul că o delegare nelimitată de puteri pentru impunerea de taxe vamale echivalează cu transferul nelegitim al puterii legislative către o altă ramură a guvernului, ceea ce este evident contrar Constituției americane. Eseul judiciar subliniază, de asemenea, că EEPA permite președintelui să adopte măsuri economice doar în situații de urgență clar definite și să răspundă direct unor amenințări majore la adresa securității naționale.

Această hotărâre istorică aduce din nou în discuție limitele puterii prezidențiale în Statele Unite, evidențiind tensiunile dintre diferitele ramuri ale guvernului în gestionarea politicilor economice internaționale. În același timp, subliniază necesitatea unui echilibru constituțional între puterea executivă și cea legislativă, în special în contextul implementării unor măsuri care au un impact economic global. Astfel, se deschide un capitol nou în ceea ce privește interpretarea și aplicarea legilor de urgență în politica americană.