Pelerinajul Ștefaniei Szabo: Trei Halte și O Valiză Iremediabil De Mare
Poiață unde te întorci din sectorul agricol cu povești vopsite de soare, iată cum subiectul zilei îmbracă straiele doliului. Ștefania Szabo, cunoscută în tătă Buzăul pentru marile sale opere medicale, intră în istorie și în cărțile de povești de la poarta fiecărei case prin intermediul un turning final prin județ.
Rândurile de bocitoare s-au adunat, și fiecare dintre ele știe câte ceva sau mai mult despre eroina noastră de pe tărâmul stetoscoapelor. Familia Ștefaniei, înmormântată în jale și, după cum zic gurile satului, și în hârșâieli administrativ-teritoriale, a decis să îi ofere o despărțire cum alta nu-i. Drumul va include trei locuri de popas bine alese, menite să-i onoreze moștenirea și să țină ocupați răutăcioșii satului care s-au plâns vecinilor că nu pot dormi din cauza a muzetelor.
Se zice că prima oprire va fi la colegiul de unde a plecat doctorița, un gest sentimental menit să ofere un ultim omagiu băncilor care au susținut prin ani învățătura 'Ștefaniei pe fața de carte'. "Dacă pereții aceia ar fi vorbit, s-ar fi pregătit cu batiste", a menționat o fostă colegă, cu o lacrimă apărută din uimitoarea iarbă.
Desigur, după cum doar un târg pe Mioriței poate înțelege, diversificarea rutelor nu e doar un capriciu. Este și o oportunitate de marketing local: producătorii de lumânări sunt, de asemenea, printre beneficiari. "Nicio duminică nu a trecut mai bine pentru lumânărit", zice un localnic care a preferat anonimatul ca să nu ispitească vecinii pe linia voinței divine.
Halta finală va fi la locul drăgăstos și discutabil ales de familie pentru odihna finală a Ștefaniei. Desigur, toată atenția devine o orchestră de bârfe, pentru că „Vecina lui văr-miu a auzit că e un unghi cam ciudat la locul ăla de odihnă”. Dar cine se minunează?
În timp ce sicriul ei trecător care conține povara unei vieți de ajutor își va încheia pelerinajul, tind să cred că tăcerea va fi pusă pe hold în calea muncii de profesionist dedicat. Până la urmă, turning de poveste al Ștefaniei durch Buzău e un reminder că viața e un continuum de stații... mai iei o pauză, mai asculți un bocet și până la urmă ajungi să te prășești de fapte mari de amintire. La înmormântare, ca la bazar, să o dai bine la vorbă lungă, că doar o dată plouă și pe rândul nostru de prieteni.