Sursa poza: ExpressPress

Recent, președintele Nicușor Dan a exprimat un punct de vedere critic față de decizia Curții Constituționale din România, care a stabilit că declarațiile de avere și de interese ale oficialilor nu vor mai fi disponibile publicului. Acesta a subliniat că măsura subminează un principiu democratic crucial: transparența în activitatea publică.

Reacția Lui Nicușor Dan

Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Nicușor Dan a menționat că accesul cetățenilor la informațiile privind averile demnitarilor este esențial pentru asigurarea integrității și responsabilității publice. Președintele a adăugat că, dacă există deficiențe legislative, corectarea acestora este o sarcină urgentă pentru Parlament.

Decizia Curții Constituționale

Conform deciziei CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai fi disponibile nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), nici pe paginile instituțiilor publice. În plus, aceste declarații nu vor mai include bunurile deținute de soți sau copii. Această hotărâre, care este obligatorie și definitivă, schimbă modul în care aceste declarații vor putea fi accesate în viitor, fără a afecta declarațiile depuse înainte de publicarea sa în Monitorul Oficial.

Reacții din Sfera Publică

Printre cei care au criticat decizia Curții a fost și artistul Tudor Chirilă, care a cerut președintelui să se poziționeze ferm cu privire la impactul acestei hotărâri asupra presei de investigație, statului de drept și eforturilor anticorupție. De asemenea, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a denunțat lucrurile publicate de CCR ca fiind o „ticăloșie”, punând sub semnul întrebării reacția șefului statului.

Poziția Agenției Naționale de Integritate

ANI a avertizat că decizia CCR elimină caracterul public al declarațiilor de avere și poate compromite angajamentele internaționale ale României privind lupta împotriva corupției. De asemenea, las-o efecte negative asupra procesului de aderare la OCDE și a altor evaluări internaționale la care România participă. ANI a susținut că publicarea acestor declarații nu violează dreptul la viață privată, menționând susținerea prin decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Concluzii

Presiunea publică și discuțiile intense din jurul acestei decizii pun în evidență continuarea îngrijorărilor cu privire la corupție și transparență în România. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile și ce măsuri vor fi adoptate pentru a reconcilia necesitatea transparenței publice cu cele ale protecției vieții private, într-un cadru legislativ corect și echilibrat.