Salarii mari și prestații slabe îi scot din lot iarăși

Salarii mari și prestații slabe îi scot din lot iarăși Sursa poza: ExpressPress

Petrolul Ploiești Își Scutură Sacul cu Bani: Hanca și Vali Gheorghe Rămân pe Bară

Alo, Ploieștiul e în fierbere! Echipa de fotbal a orașului, Petrolul, se pare că a găsit formula perfectă ca să-și micșoreze cheltuielile: să scoată câteva salarii grase din lista de plată. Pe cine a picat trăsnetul? Nimeni alții decât pe Hanca și Vali Gheorghe, cei doi "eroi" cu picioare de porțelan.

Pe Marginea Terenului și a Răbdării

Prin satele dintre dealuri, gurile rele spun că cei doi fotbaliști au evoluat ca o ciorbă fără sare, iar clubul s-ar fi decis să facă o reducere la condimente. „Nu se poate, dom’le, doar să te numești fotbalist și să uiți durata unui meci”, s-a auzit șoptind un intelij(gent) sătesc cu berea-n mână, oftând la perspectiva chelnerilor mai tineri pe teren.

De ce cutremurul fotbalistic s-a abătut asupra lui Hanca și a lui Vali? Răspunsul e cât se poate de simplu și colturos: portofelul clubului strânge cureaua. Ei bine, șefii de la Petrolul au hotărât să-l asculte pe contabil și să reducă drasticele cheltuieli, culcând jucătorii pe tușă pentru lipsuri mai scumpe decât noul peisaj tactic al echipei.

Viitorul E Ambiguu, Dar Plin de Zvonuri

Și astfel, începe o nouă epopee în lumea Petroliștilor, una în care cei doi jucători urmează să fie integrați în folclorul local ca fiind „fotbaliștii pe cale de dispariție”. Până la următoarea mișcare șoc a echipei, rămâneți cu urechile ciulite, poate aflăm unde vor juca mai departe cei doi. La propriu, să nu uite să-și amintească cum se sprintează spre un viitor mai verde. Poate viața le va oferi un alt teren de joc sau, cine știe, un post de antrenor la echipa de oi a satului.

Rămâneți aproape, zvonurile nu au pauză de masă!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.