Sursa poza: ExpressPress

Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a aprobat recent o decizie semnificativă, de retragere dintr-un pact esențial cu Statele Unite, ce urmărea reducerea stocurilor masive de plutoniu rezultat din dezmembrarea armelor nucleare. Din anii Războiului Rece și până în prezent, aceste materiale au reprezentat o preocupare majoră din punct de vedere al securității globale.

Acordul pentru gestionarea și eliminarea plutoniului (PMDA), semnat în anul 2000, obliga ambele țări, Rusia și Statele Unite, să distrugă cel puțin 34 de tone de plutoniu de calitate militară fiecare. Aceste stocuri masive constituiau un risc serios de proliferare și trebuiau transformate în forme sigure, precum combustibil cu oxid mixt sau prin iradiere în reactoare pentru producerea de energie.

Reprezentanții Rusiei au justificat această decizie de retragere prin referire la noile acțiuni anti-ruse din partea SUA și la ceea ce ei văd ca o destabilizare a echilibrului strategic global. În nota oficială care însoțește retragerea, autoritățile ruse susțin că recentele măsuri americane subminează siguranța și stabilitatea la nivel internațional.

În 2011, acordul PMDA a intrat în vigoare, cu scopul de a atenua pericolele asociate cu stocurile de plutoniu, însă relațiile tensionate dintre cele două țări au dus la suspendarea implementării acestuia de către Moscova în 2016. Rusia a invocat sancțiunile aplicate de SUA și extinderea NATO ca motive principale pentru această decizie, acuzând în același timp Statele Unite de nerespectarea angajamentelor inițiale.

Din punct de vedere istoric, atât Rusia, cât și Statele Unite au deținut imense arsenale nucleare. În prezent, se estimează că cele două națiuni controlează împreună aproximativ 8.000 de focoase nucleare, un număr totuși redus semnificativ față de maximumul atins în 1986, când se numărau circa 73.000 de ogive, conform datelor Federației Oamenilor de Știință Americani.

Acest nou pas al Moscovei creează îngrijorări la nivel internațional, având în vedere că stocurile existente de plutoniu militar prezintă nu doar un risc de securitate, dar și o potențială provocare economică, fiind costisitor de depozitat în condiții sigure. În lipsa unei soluții de cooperare între cele două mari puteri, riscurile asociate s-ar putea amplifica.

Transformarea materialului de plutoniu în combustibil MOX și utilizarea acestuia în reactoare rapide rămâne o soluție eco-responsabilă, axată pe utilizarea pașnică a energiei nucleare. Totuși, divergențele politice și tensiunile geopolitice par să submineze eforturile de transformare a fostului material de război într-o resursă utilă.

La nivel internațional, acest recul în cooperarea ruso-americană subliniază importanța dialogului diplomatic și a tratatelor de neproliferare pentru asigurarea unei lumi mai sigure. Dezbaterea și negocierea rămân cheile pentru stabilitate într-o eră în care amenințările nucleare continuă să planeze.