Sursa poza: ExpressPress

Situația inflaționistă din România se înrăutățește, iar perspectivele economiei pentru viitorul apropiat nu inspiră optimism, conform unui recent studiu realizat de Reuters. Analiștii financiari estimează că, până la sfârșitul lunii iunie 2025, inflația anuală va atinge 5,6%, o creștere față de 5,45% câte a fost achitată în luna mai. Cifrele prognozate pentru sfârșitul anului 2025 indică o inflație de 6,2%, depășind considerabil ținta de 4,6% propusă de Banca Națională a României (BNR).

Creșterea accentuată a inflației

Acest trend crescător este în mare parte atribuit setului de măsuri fiscale care urmează să intre în vigoare începând cu luna august. Creșterile TVA-ului și ale altor taxe sunt printre principalele modificări care vor avea un impact direct asupra prețurilor de consum. În acest context, inflația deviază semnificativ de la ținta oficială a BNR, stabilită între 1,5% și 3,5%.

Opiniile economiștilor

Cu privire la politica monetară, economiștii consultați de Reuters prevăd că BNR va păstra dobânda de politică monetară la 6,5% în ședința planificată pentru 8 iulie. Totuși, persistența presiunilor inflaționiste ar putea determina o menținere prelungită a acestor rate înalte. Chiar dacă există așteptări pentru o reducere la 6,25% până la sfârșitul lui 2025, temerile rămân că această scădere ar putea fi întârziată în lipsa unei diminuări a inflației conform planificării.

Creșterea economică și perspectivele PIB-ului

Previziunile economice sunt rezervate și în ceea ce privește creșterea PIB-ului. Se anticipează o creștere de numai 1,3% în 2025, urmată de 2,2% în anul următor. Aceste prognoze prudente reflectă impactul inflației asupra consumului intern, determinat de scăderea puterii de cumpărare și creșterea costurilor de trai.

Noile prognoze oficiale ale BNR sunt așteptate în august și vor evalua efectele concrete ale noilor politici fiscale, precum și influența contextului internațional asupra economiei României.

Ce înseamnă inflația

Inflația reprezintă o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor, evaluată prin compararea prețurilor unui coș standard de produse într-o perioadă actuală cu cele dintr-o perioadă anterioară. Aceasta este exprimată procentual și reflectă cât de mult au crescut sau scăzut prețurile de la o lună la alta sau de la un an la altul.

În concluzie, deși autoritățile și consumatorii sunt într-o continuă căutare de strategii pentru a face față valului de scumpiri, măsurile fiscale și economice imediate par să fie esențiale pentru stabilizarea inflației și revitalizarea economiei naționale. În acest climat economic volatil, rămâne de văzut cum vor reacționa guvernanții în fața acestor provocări.