România Fără Numerar – Risc Să Scoată Populația În Stradă?

România Fără Numerar – Risc Să Scoată Populația În Stradă? Sursa poza: ExpressPress

Într-o propunere care a generat o dezbatere intensă, Alina Mungiu-Pippidi, cunoscută pentru activitatea sa în sectorul non-guvernamental, sugerează ca România să devină prima țară care să interzică total utilizarea banilor lichizi. Ideea, motivată de dorința de a „raționaliza statul perfect”, vizează o transparență economică maximă.

Mungiu-Pippidi susține că un stat eficient trebuie să aibă o economie vizibilă, iar o modalitate de a atinge acest obiectiv este prin interzicerea numerarului. Ea propune ca toate tranzacțiile să fie realizate digital, cu ANAF oferind dispozitive POS comercianților pentru a colecta automat taxele. „Digitalizarea contabilității și introducerea facturilor electronice sunt pași deja făcuți, de ce să nu mergem mai departe?”, a declarat ea pentru Hotnews, argumentând în favoarea eliminării numerarului.

Cu toate acestea, propunerea a stârnit imediat reacții puternice. Orlando Nicoară, un antreprenor român cu experiență în mass-media, a criticat vehement ideea, considerând-o imprudentă și nerealistă. Într-o postare pe rețelele sociale, el a avertizat că o astfel de schimbare radicală ar putea scoate jumătate din populație în stradă, nemulțumită de lipsa de flexibilitate și de posibilele complicații ale unui sistem complet digital.

Nicoară și-a bazat argumentele pe exemple internaționale, subliniind că nicio țară din lume nu a eliminat complet plățile în numerar. Deși Uruguay a fost menționat de Mungiu-Pippidi ca un exemplu de succes, Nicoară clarifică faptul că interdicțiile din această țară sunt limitate doar la orele de noapte în benzinării și la sume mai mari de 5000 de dolari, departe de o eliminare totală.

El a amintit, de asemenea, cazul Suediei și al Norvegiei, unde tranzacțiile digitale domină, dar încă 10% din plăți se fac în numerar. În plus, aceste țări au început să regândească strategia cashless din cauza riscurilor asociate cu crizele geopolitice recente și a vulnerabilităților cibernetice. Războiul din Ucraina și atacurile cibernetice au subliniat necesitatea unui sistem financiar mai robust și mai sigur. De aceea, în Suedia, guvernul încurajează cetățenii să păstreze o rezervă de numerar pentru situații de urgență.

Reacțiile lui Nicoară subliniază riscurile și complexitatea unei abordări complet digitalizate, relevând lipsa de pregătire și infrastructură, mai ales în zonele rurale din România, unde locuiesc peste 9 milioane de oameni. El consideră că inițiativa lui Mungiu-Pippidi ar putea însemna un avantaj politic pentru partidele de opoziție, cum ar fi AUR.

În contextul unei Europe unde protestele împotriva schimbărilor monetare – precum cele din Bulgaria legate de adoptarea euro – sunt frecvente, sugestia eliminării numerarului în România adaugă un strat de incertitudine și dezbatere asupra viitorului economic al țării. Această propunere nu face decât să evidențieze importanța unui echilibru între inovare și tradiție în gestionarea politicilor economice.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"