Sursa poza: ExpressPress

Într-o eră marcată de apariția noilor tehnologii și de provocările războiului hibrid, Germania se confruntă cu o problemă neprevăzută — gestionarea dronelor suspecte care survolează spațiul său aerian național. Aceste incidente, adesea atribuite Rusiei, au devenit simboluri ale tensiunilor dintre moștenirea istorică și realitățile geopolitice moderne. Bundeswehr-ul, armata germană, se află într-o situație dificilă, limitată de cadre legislative stricte care datează din perioada postbelică.

Limitele constituționale ale folosirii forțelor armate

Constituția germană, în vigoare de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost gândită să prevină abuzurile de putere militară. Legea Fundamentală, adoptată în 1949, trasează o linie clară între rolul militar și siguranța internă, restricționând intervențiile armatei pe teritoriul național. Această prevedere a servit Germaniei pentru a proteja democrația tânără și vulnerabilă, însă căpătă noi valențe într-un context global în schimbare.

Dilemele unei politici de apărare

Dronele au devenit nu doar instrumente de spionaj și recunoaștere, dar și un simbol al provocărilor asimetrice ale războiului modern. În 2024, un raport al Ministerului german de Interne a semnalat peste 300 de incidente cu drone neautorizate în vecinătatea unor amplasamente strategice, precum facilitățile industriale de la Rheinmetall și BASF. Majoritatea dronelor nu au fost înarmate, dar sunt suspectate a fi folosite pentru strângerea de informații sensibile.

Deși Bundeswehr-ul dispune de tehnologia necesară pentru detectarea și neutralizarea dronelor, legislația actuală îi interzice să acționeze în afara obiectivelor militare proprii. În situații de criză, precum cea de deasupra Aeroportului din München din iunie 2025, armata a putut doar să ofere sprijin tehnic poliției, fără posibilitatea de a interveni direct.

Presiuni pentru schimbări legislative

Necesitatea de a adapta cadrul legal la provocările actuale devine tot mai presantă. Thomas Röwekamp, președintele Comisiei de Apărare a Bundestag-ului, a subliniat importanța revizuirii normelor pentru a permite Bundeswehr-ului să gestioneze eficient amenințările cu drone. Totuși, modificarea Constituției este un proces complex, care necesită o majoritate de două treimi în Parlament, un obiectiv dificil de atins în contextul unei coaliții guvernamentale fragile.

Planuri pentru o apărare mai robustă

În încercarea de a răspunde acestor provocări, ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a anunțat crearea unei unități speciale de apărare anti-dronă sub egida Poliției Federale și înființarea unui Centru Național de Apărare Anti-Dronă. Acesta va coordona eforturile între poliție, serviciile de informații și Bundeswehr. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestor inițiative depinde de stabilirea unui cadru legal adecvat.

Tehnologiile avansate, cum ar fi sistemele „Skyranger 30” și „Laser Weapon Module”, deși sunt capabile să gestioneze amenințările în câteva secunde, nu pot fi implementate în spațiul civil fără reglementări clare. Astfel, provocarea de a proteja teritoriul național de incursiunile neautorizate rămâne una actuală.

Opinie publică divizată

În timp ce o majoritate a germaniilor, conform unui sondaj efectuat de ARD-DeutschlandTrend, susține implicarea Bundeswehr-ului în apărarea împotriva dronelor, există temeri că astfel de măsuri ar putea duce la posibile abuzuri ale forțelor armate. Acest sentiment reflectă tensiunile istorice și dezbaterile din anii 1960, când țara s-a confruntat cu necesitatea înarmării poliției pentru a combate terorismul intern.

Așadar, drona, mai mult decât un simplu dispozitiv, devine un catalizator pentru discuția despre limitele puterii statului în Germania contemporană.