Sursa poza: ExpressPress

Pe 18 mai 2025, Polonia a deschis porțile unui scrutin crucial, cu potențialul de a redefini viitorul său politic și de a confirma direcția pe care o va urma pe plan internațional. Alegerile prezidențiale din această țară, pilon important în Uniunea Europeană și membră esențială a NATO, adună aproximativ 29 de milioane de cetățeni chemați să-și exprime opțiunile în cadrul unui peisaj politic divizat între forțele globaliste și cele naționaliste.

În centrul atenției electoratului se află 13 candidați, dar se conturează deja un duel strâns între Rafal Trzaskowski și Karol Nawrocki. În sondaje, Trzaskowski, primarul liberal al Varșoviei și candidat sprijinit de Coaliția Civică condusă de premierul Donald Tusk, este favorit, bucurându-se de un sprijin de aproximativ 32%. Oponentul său principal, Karol Nawrocki, istoric naționalist susținut de Lege și Justiție (PiS), are o cotă de circa 25% în preferințele alegătorilor.

Pe poziția a treia în cursa electorală se află Slawomir Mentzen, reprezentând extrema dreaptă prin Confederația, cu un sprijin de aproximativ 14%. Miza este enormă, având în vedere că o victorie a lui Trzaskowski ar fortifica politică pro-europeană a Poloniei, în timp ce un succes al lui Nawrocki ar putea înclina balanța către o apropiere mai mare de Statele Unite și de fostul președinte american Donald Trump, care și-a exprimat deschis sprijinul pentru acesta.

Campania electorală a fost marcată de teme arzătoare care au polarizat alegătorii: relațiile cu Uniunea Europeană, sprijinul acordat Ucrainei, legiferarea avortului și drepturile minorităților au stat în centrul dezbaterilor publice. Atât Statele Unite, cât și figuri politice influente, precum George Simion, și-au arătat susținerea pentru o parte sau alta, alimentând tensiunile și așteptările electorale.

Între orele matinale de duminică și seara zilei de vot, cetățenii polonezi au avut ocazia să-și exprime opiniile, cu urnele închizându-se la ora 22:00, ora României. Rezultatele parțiale și prognozele oferite de exit-poll-uri vor fi dezvăluite ulterior în acea seară. În situația în care niciun candidat nu reușește să obțină majoritatea absolută, adică peste 50% din totalul voturilor, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 1 iunie.

Aceste alegeri istorice sunt atent scrutate la nivel european, fiind nu doar un moment de cotitură pentru direcția internă a Poloniei, ci și pentru poziția sa în dinamica geopolitică dintr-o regiune cu numeroase tensiuni. Decizia alegătorilor polonezi va trimite unde de șoc care ar putea afecta echilibrul politic regional și mișcările strategice în raport cu aliații și adversarii deopotrivă.

Întrebarea care planează deasupra acestei confruntări politice este dacă Polonia va urma un curs mai apropiat de valorile globalismului, consolidându-și integrarea europeană, sau dacă va alege o variantă suveranistă, orientată spre alianțe tradiționale și influențe externe distincte. Într-un context internațional plin de incertitudini, decizia acestui scrutin va rezonantă mult dincolo de granițele poloneze.