PAOK Salonic, lider cu punctaj maxim în Grecia, dar Răzvan Lucescu încă nemulțumit. Ce îl deranjează pe antrenorul român după succesul cu OFI Creta?

PAOK Salonic, lider cu punctaj maxim în Grecia, dar Răzvan Lucescu încă nemulțumit. Ce îl deranjează pe antrenorul român după succesul cu OFI Creta? Sursa poza: ExpressPress

Răzvan Lucescu, Zâzania Greciei – Invincibil, dar tot Nu-i Bine!

Ei bine, dragii mei amatori de fotbal și drame balcanice, iarna și-a intrat în drepturi, iar dom' Lucescu junior trăiește o iarnă grecească plină de succese înfrigurate. Căci, chiar de pe tronul de locul trei, echipa sa PAOK Salonic face furori în Grecia. Săptămâna aceasta, băieții lui au jucat pe șapte rânduri de sudoare și șorturi înfierbântate împotriva OFI Creta. Iar finalul a fost unul care să aducă tremurici și unei persistențe climatice.

Răzvan al nostru, acest Socrate al gazonului, nu este tocmai fericit, deși are punctaj maxim. Păi cum să nu te crucești? Se plânge că sunt probleme de sincronizare în echipă, și nu, nu e vorba de sincronizarea ritualurilor grecești cu ale celor balcanice. "Lipsesc niște legături care ne fac nervii să sară în fulgi de nea", ar fi spus el, fără să-și fi terminat cafeluța la stadion.

Cică nu-i convine că echipa tremură la final, iar tremuratul ăsta nu e de la curentii de pe insula Creta. Lucescu e îngrijorat de cum aleargă băieții după mingea ca niște gâște flămânde pe margine de stadion. Se întreabă domnia sa dacă nu cumva e momentul pentru o lecție de "Alergare În Țarcul Cu Oește", iar semne de îngrijorare sunt câte în ceafă fără căciulă.

Una peste alta, Răzvan i s-a urcat critica la volan și nu se dă dusă prea ușor, dar fiți pe pace, dragi suporteri, că yala criticii e uleiată bine de tot. Iar echipa e ca o sobă: încet se încălzește, dar bine că merge! Pe data viitoare, când și stelele fotbalului vor tresări prin preajma noastră și o vor mai păți OFI-cul Cretei!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.