Sursa poza: ExpressPress

CCR Analizează Legea Pensiilor Speciale: Înalta Curte și Partidele de Opoziție Contestă Actul Normativ

Curtea Constituțională a României (CCR) se întrunește miercuri dimineață, de la ora 10:00, pentru a evalua nouă sesizări îndreptate împotriva unui pachet legislativ controversat, inclusiv legea care vizează pensiile speciale. Acest pachet a fost promovat de Guvern prin asumarea răspunderii, o mișcare care a stârnit critici vehemente din partea opoziției și a altor actori politici.

Opt dintre aceste contestații sunt susținute de partide precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). Aceste formațiuni, cunoscute pentru atitudinile lor extremiste, și-au asumat rolul de apărători ai pensiilor speciale, acuzând Guvernul de abuz de putere și subminarea autorității parlamentare. În opinia lor, invocarea urgenței pentru a justifica adoptarea rapidă a acestor măsuri este considerată un subterfugiu instituțional. Potrivit unui comunicat emis de aceste partide, situații precum deficitul bugetar sau criza sistemului de sănătate sunt probleme care datează de multă vreme și nu au apărut din senin. Acestea denunță crearea artificială a unui context de urgență pentru a ocoli procesul parlamentar, considerând că aceasta reprezintă o încălcare constituțională și o provocare la adresa bunei-credințe.

Aceleași partide își exprimă speranța că CCR va respinge integral proiectele legislative contestate, demonstrând astfel că democrația românească nu poate fi abrogată prin artificii legislative.

Separat, cea de-a noua contestație a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Aceasta critică direct prevederile care afectează regimul de pensii speciale destinat magistraților. Judecătorii supuși au adoptat unanim decizia de sesizare a CCR, susținând că noua lege încalcă cel puțin 37 de hotărâri anterioare ale Curții Constituționale. Înalta Curte atrage atenția asupra faptului că aceste modificări perturbă principii fundamentale precum independența justiției, securitatea juridică și aplicarea retroactivă a legii.

Criticile principale care vizează constituționalitatea actului legislativ includ încălcarea statului de drept, a independenței justiției, a securității juridice, precum și al legalității și neretroactivității legii. ICCJ argumentează, de asemenea, că astfel de măsuri creează discriminări nejustificate și se opun obligativității obținerii unui aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru forma finală a legii. Mai mult, instanța subliniază că aceste acte legislative ignoră termenii esențiali pe care Guvernul trebuie să îi respecte în angajarea răspunderii sale legale.

Noua legislație propusă prevede că magistrații cu o experiență de muncă totală de cel puțin 35 de ani, dintre care un minim de 25 de ani să fi activat în funcții judecătorești, pot opta pentru pensionare la vârsta standard reglementată de legea publică. Conform noilor prevederi, pensia specială ar fi echivalentă cu 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, însă nu ar trebui să depășească 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.

ICCJ subliniază importanța păstrării statutului constituțional al magistraților nu doar ca un privilegiu, ci ca o garanție a statului de drept și a principiilor democratice.

Decizia CCR privind constituționalitatea acestor prevederi și a altor măsuri guvernamentale adoptate va fi crucială pentru viitorul legislației cu privire la pensii speciale în România.