Sursa poza: ExpressPress

Bundeswehr, sub presiunea NATO pentru a contribui cu 7 brigăzi suplimentare în fața amenințării ruse

NATO se pregătește să solicite Germaniei un angajament extins de apărare, cerând Bundeswehr-ului să ofere încă șapte brigăzi, echivalentul a aproximativ 40.000 de soldați în plus, pentru a îmbunătăți capacitatea defensivă a Alianței. Solicitarea vine în contextul unei reevaluări strategice a necesităților militare ale NATO, determinate de potențialele amenințări din partea Rusiei, mai ales după evenimentele din Ucraina din 2022.

Potrivit informațiilor obținute de la trei surse, această cerere va fi discutată săptămâna viitoare la nivelul miniștrilor apărării din statele membre. Cifrele exacte nu sunt publice, fiind considerate informații clasificate, însă se estimează că s-ar dori creșterea numărului total de brigăzi ale NATO până la 120-130, o majorare semnificativă de aproximativ 50% față de obiectivul actual de 80 de brigăzi.

Până acum, Ministerul german al Apărării și reprezentanții NATO nu au oferit declarații oficiale în acest sens. În 2021, Germania a promis că va furniza 10 brigăzi până în 2030. Totuși, extinderea acestui angajament pentru a include alte șapte brigăzi reprezintă o provocare majoră pentru Germania. Bundeswehr nu a atins încă obiectivul de 203.000 de soldați setat în 2018, înregistrând la ora actuală un deficit de personal activ de aproximativ 20.000.

Potrivit surselor, noul plan de urgență al NATO are nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare. Pentru Germania, acest lucru presupune o creștere semnificativă a capacităților sale de apărare, inclusiv o intensificare de patru ori a capacităților de apărare aeriană.

Această solicitare vine pe fondul discuțiilor legate de probabilitatea ca SUA să reducă prezența militară în Europa, ceea ce a creat neliniște printre partenerii europeni ai NATO. Planurile de apărare ale Alianței sunt strâns legate de disponibilitatea și capacitatea forțelor americane, iar o eventuală retragere a acestora ar necesita ajustări din partea partenerilor europeni.

Un alt element cheie a fost creșterea bugetelor de apărare în rândul membrilor NATO, pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia. În mod specific, Germania a făcut pasul istoric de a modifica „frâna datoriilor” din Constituția sa pentru a crește cheltuielile militare, susținând ținta propusă de creștere a cheltuielilor militare până la 5% din PIB, așa cum a fost menționată de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

La nivelul structurilor conducerii militare germane, Șeful Bundeswehr-ului, Carsten Breuer, a anticipat ca forțele să fie complet echipate până în 2029, orizont de timp care coincide cu așteptările NATO privind o potențială reconfigurare a forțelor ruse.

În mod simbolic, acest demers întărește angajamentul Germaniei față de apărarea Alianței și crește presiunea pentru ca Berlinul să-și atingă rapid obiectivele stabilite, într-un context geopolitic tot mai volubil.