Moștenirea Fostului Președinte Român în Memoria Națională

Moștenirea Fostului Președinte Român în Memoria Națională Sursa poza: ExpressPress

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a părăsit această lume marți, la onorabila vârstă de 95 de ani. El se afla sub supraveghere medicală la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, de aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar și progresând către o intervenție chirurgicală. Ceremoniile funerare oficiale pentru această personalitate remarcabilă a României sunt programate pentru zilele de 6 și 7 august 2025, desfășurându-se între Palatul Cotroceni și Cimitirul Ghencea 3 din capitala țării.

Locul de Veci al lui Ion Iliescu

Chiar dacă funeraliile vor avea loc la Cimitirul Ghencea, Ion Iliescu are deja un cavou personal în Cimitirul „Sfânta Vineri”, situat tot în București. Acest cavou a fost creat pentru a fi locul final de odihnă al întregii sale familii. Iliescu a insistat pentru un loc de veci care să rămână sub semnul discreției. Până în prezent, aici este înmormântată sora sa. Numele său și al soției sunt deja gravate pe cavou, dar au fost acoperite temporar cu o folie specială și o placă de marmură. Familia a luat această măsură pentru a proteja numele de privirile curioase ale trecătorilor, după cum au explicat reprezentanții săi.

Moștenirea Cimitirului „Sfânta Vineri”

Cimitirul „Sfânta Vineri” se distinge printr-o istorie bogată și găzduiește mormintele multor figuri marcante ale culturii și istoriei naționale. Amplasamentul a fost oferit în 1870 de către Effingham Grant, un diplomat britanic care a activat intens în cadrul relațiilor româno-britanice la acea vreme. Printre iluștrii odihniți aici se numără Anghel Saligny, un pionier al infrastructurii românești, renumit pentru ingineria avansată a podurilor și căilor ferate naționale.

Alături de Saligny, întâlnim și alte nume sonore, precum sculptorul Frederic Storck și soția sa, pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, ale căror opere artistice au lăsat o amprentă profundă asupra culturii vizuale românești. De asemenea, Iancu Brezeanu, un monstru sacru al teatrului românesc, recunoscut pentru interpretarea sa de excepție în rolul cetățeanului turmentat din „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale, își găsește și el odihna în acest loc plin de istorie.

Cimitirul „Sfânta Vineri” nu este doar un spațiu de odihnă veșnică, ci și un martor al istoriei și culturii românești; un loc unde generații de personalități și-au regăsit liniștea, lăsând în urma lor o moștenire ce inspiră în continuare. Decizia lui Ion Iliescu de a-și amenaja locul de veci aici reflectă dorința de a fi aproape de marile figuri istorice ale României, alături de membrii familiei care i-au stat alături de-a lungul anilor.


Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"