Mereu Pregătit să Îmi Dau Silința - Situația Atacantului Român Actualizată

Mereu Pregătit să Îmi Dau Silința - Situația Atacantului Român Actualizată Sursa poza: ExpressPress

George Pușcaș în Căutarea Oii Celei Pierdute: Contractul Dispărut și Meciurile Naționalei

Într-o răsturnare de situație care ne face să ne întrebăm dacă mașina de spălat destinului a amestecat toate contractele fotbaliștilor, George Pușcaș, cunoscut vânător de goluri și ocazionale magazine de reduceri, a aflat că a rămas fără echipă deși, teoretic, mai avea de alergat pe teren până în 2027! Nimeni nu știe exact cum s-a evaporat collaborarea sa contractuală, dar un lucru e cert: Miorița de pe la el părea mai putin surprinsă.

În sat, vorba că Pușcaș nu mai e pe lista naționalei s-a răspândit mai repede ca o tabarină proaspăt coaptă. Vecinul Ion Suspeciosu', specialist în fotbal de pe banca vecinilor, a comentat: "O fi zis vreun blestem de jucător cu mai mic coeficient de goluri? N-o găsi soluții de joc ca și cum ar căuta acul în carul cu fân?"

Se zvonește că Pușcaș ar fi transmis un mesaj emoționant, spunând că el, de fiecare dată, a fost pregătit cu duhul să-și dea sufletul pe teren. Dar cum nu l-au mai chemat la națională, poate că sufletul lui a devenit puțin mai specialist în așteptare. Cârcotașii satului zic că acum își va suplimenta veniturile cu mici moaște de goluri filmate la grătarele de duminică de la cantonament.

Reținerile arhaice ne spun că dacă aruncăm în proțap o predicție picantă, ar putea fi ca George să-și găsească echipa perfecta în mâneca vreunei competiții asiatice obscure, unde să-și revenge inima ca un haiduc al fotbalului de câmpie. Dacă nu, cine știe, poate îl vedem șef de galerie la Săpăturile Eterne din divizia de fotbal amator din Prăpastis. Doamnele cu rățuște în poșetă știu că nimic nu e sigur în viață decât o singură mămăligă bine înmuiată!

Stați pe fir, dragii mei cititori, că aventura e abia la început!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.