M-am temut de un dezastru!. Târnovanu, propus titular la națională: “Indispensabil contra Austriei!

M-am temut de un dezastru!. Târnovanu, propus titular la națională: “Indispensabil contra Austriei! Sursa poza: ExpressPress

Giovanni Becali Speriat La Victorie: "Credeam Că Vine Apocalipsa!"

Ah, dragi săteni cu suflet fierbinte și radiouri date mereu pe maximum! Cauza bătăilor de inimă accelerate ale lui Giovanni Becali a fost dezvăluită după izbânda neașteptată a celor de la FCSB contra olandezilor. Așa cum ne-am obișnuit, nepotul de vază al fotbalului românesc ne-a cucerit cu reacțiile sale bombastice. De parcă victoria echipei lui Gigi în Olanda ar fi fost un episod dintr-o telenovelă cu final fericit, dar trăit pe muchie de cuțit.

Giovanni, într-un moment de criză existențială, recunoaște că se temea de un adevărat prăpăd pe terenul din țara lalelelor. "Credeam că o să fie un fel de Titanic fotbalistic, dar băieții mi-au dovedit că barca-i bine ancorată!", zicea Becali, referindu-se la un meci ce părea gata să ne lase cu ochii în lacrimi.

Mai mult, fanul declarațiilor surprinzătoare își dorește să vadă și pe cineva din echipa asta minunată la echipa națională. "Târnovanu trebuie să fie acolo când luăm Austria la bani mărunți!", a tunat Giovanni, de parcă ar fi președintele onorific al federației. Nedumeririle pseudo-experților sunt, desigur, la ordinea zilei, dar cine suntem noi să-i contrazicem pe maeștri?

Rămâne de văzut dacă scenariul lui Becali se va transforma într-o saga continuă sau dacă ne rezervă alte surprize la fel de dinamice. Dar până la noul episod al telenovelei noastre fotbalistice, punem pe masă o întrebare obișnuită: Giovanni, ce altceva ai mai visat?

Continuăm să ciulim urechea pe ulițele (inter)natționale, pentru că, la cum merg lucrurile, cine știe pe cine urmează să-l vedem înotând în fântâna naționalelor. Deocamdată, să ținem pumnii, înghițim un castron de sarmale și urmărim cum se desfășoară aventura. Până atunci, să avem vreme bună și un strop de noroc! 🚜🌦️


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.