Sursa poza: ExpressPress

Introducerea unui Telenovel neobișnuit

Ce ar putea fi mai fascinant decât un antrenor prins între două cluburi precum prăjina de pe Prut? Saga asta cu Florin Pîrvu e pe cale să devină legendă în Piața Centrală din Ploiești, unde gura lumii n-are odihnă nici în zilele de post. Florin, ca un veritabil Romeo de Ilfov, a decis să-și țină promisiunile față de clubul care i-a fost aproape când cerul vieții sale părea mai întunecat ca norii lui Zamolxe.

Între dragoste și datorie

Florin al nostru a fost abordat de Petrolul, aceiași care probabil i-au promis o reîntoarcere cu surle și trâmbițe. Și cine nu ar vrea să se întoarcă acasă ca fiul rătăcitor din poveste? Problema e că inima lui Florin e acum la Ilfov, unde s-a angajat să stea aproape de echipă, un fel de Romeo modern care și-a găsit Julietta în formă de club fotbalistic. Ca să cităm un localnic anonim de la cârciuma din colț, „Omul nu putea să le facă un șut mișelesc, că doar nu-i chiar meci de Divizia B!”

Resemnat sau inspirat? Florin a ales loialitatea

Exact când credeam că telenovela se va termina în fumul de la micii de pe marginea stadionului, Florin a ales să rămână acolo unde știe că e apreciază pentru mai mult decât setul său de tactici pe jumătate secrete: la Ilfov. Desigur, criticii vor spune că și-a ratat șansa de a străluci pe stadionul din Ploiești, dar gura lumii știe prea bine că unele decizii se iau cu inima, nu doar cu mintea.

Concluzie cu gust de varză a la Cluj

Și uite așa, Ploieștiul încă mai gustă din amărăciunea unei despărțiri ca-n filmele indiene, iar noi așteptăm următorul episod cu sufletul la gură și râdem pe sub mustață la gândul unor viitoare peripeții. Să vedem, că, după cum zice și bătrânul zicală de pe ulița satului: „Cine râde la urmă, se prăjește mai tare!”