LA Lakers, achiziționată pentru o sumă impresionantă.

LA Lakers, achiziționată pentru o sumă impresionantă.

Așa o tranzacție nici la târgul de duminică din Lațca nu s-a pomenit! Cică legendarii Los Angeles Lakers, mândria baschetului de peste ocean, și-au schimbat stăpânul pentru o sumă de-ți pică jalba din mână. Prăstia e că nimeni nu știe, încă, de ce suma e atât de mare – e influența lui LeBron, sau kaka cu smântână la prețurile astea?

Bătrânul Gavrilă de pe ulița Mare zice că suma plătită pentru Lakers ar putea foarte bine să repare tot drumul până la moara din sat – și să mai rămână de-o roată de țuică pentru sătenii veniți la evenimentul de vânzare. Chiar și Tanti Veta, responsabilă cu socotitul câinilor pierduți, crede că cine a dat atâția bani ori e generos ca Moș Crăciun ori a băut cam mult nechezol. „Păi, pentru banii ăștia, stai să vezi că ne-aud cei din capitală și ne lasă și pe noi cu gura căscată ca-n filmele alea americănești,” ne-a declarat Tanti Veta, cu un ochi pe oala de sarmale.

V-am spus că zvonurile curg ca bălțile după o ploaie mare? Ei bine, un sat râde, altul plânge. Mitică țăranul, zis „Oracolul din Lațca”, e sigur că toată treaba asta-i o ghidușie și prezice că-n curând Lakers o să devină partener oficial al Festivalului Brânzei de la noi. „Dacă o ținem tot așa, LeBron James o să vină să joace un douășcinci pe maidan cu flăcăii nostri. Să vezi atunci dume Terente!”

Încheiem cu un gând pentru clasa politică națională și locală: iată că, până la urmă, visurile devin realitate – cel puțin pe hârtie. Sau în dolari. Sau cine știe, poate-n Bitcoin! Stați aproape, căci circul duce lipsă de clovni și mai mereu e nevoie de un final spectaculos... Sau măcar de alt titlu “șoc și groază”!

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.