Sursa poza: ExpressPress

Ilie Bolojan a propus o reformă semnificativă a pensiilor speciale, cu reduceri între 5.000 și 10.000 de lei. Această măsură a stârnit numeroase discuții și dezbateri, implicând Comisia Europeană și Curtea Constituțională a României (CCR), care urmează să se pronunțe asupra legalității și constituționalității acestor modificări. De ce ar putea aceste instituții să aibă opinii diferite privind pensiile speciale?

O privire de ansamblu asupra deciziei

În prezent, pensiile speciale ale magistraților depășesc adesea salariul net pe care aceștia îl aveau în activitate. Propunerea lui Bolojan prevede că pensiile speciale nu trebuie să depășească 70% din ultimul salariu net al magistraților. Conform unei formule detaliate, pensia ar trebui să reprezinte 55% din venitul lor brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima remunerație netă.

Implementarea acestei formule ar conduce la scăderea pensiei speciale medii nete de la aproximativ 25.000 de lei în prezent la circa 17.500 de lei pe parcursul următorilor ani, ceea ce reprezintă o reducere de aproape 30%. Pentru cei care primesc pensii mai mari, cum ar fi de 30.000 de lei, tăierea ar putea fi de până la 10.000 de lei.

Rolul Comisiei Europene

Ministrul Dragoș Pâslaru a declarat că propunerea de reducere a pensiilor speciale va fi analizată de Comisia Europeană, subliniind că UE nu intervine la nivel de detalii atâta timp cât România prezintă o soluție echitabilă care abordează inechitățile existente. În opinia lui Pâslaru, măsura propusă de Bolojan este echilibrată și necesară pentru corectarea acestor discrepanțe.

Poziția magistraților și implicarea CCR

Magistrații consideră că propunerea de reducere a pensiilor este neconstituțională și afirmă că Comisia Europeană nu a cerut modificări în cadrul legilor justiției. Potrivit acestora, schimbările legislative din 2023 deja stabileau vârsta de pensionare la 60 de ani, cu o creștere graduală. Proiectul actual, însă, propune direct o vârstă de pensionare de 65 de ani, fără o etapizare clară, ceea ce contrazice deciziile anterioare ale CCR privind constituționalitatea acestei măsuri.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și asociațiile magistraților au promis să conteste la CCR legea propusă de Bolojan. Într-o decizie recentă, CCR a declarat neconstituțională o măsură legislativă similară, care vizase creșterea vârstei de pensionare într-un mod abrupt, fără o planificare etapizată.

Concluzia

Deși discuțiile politice și legale se află în plină desfășurare, încă există un drum lung de parcurs până la implementarea completă a acestei reduceri de 30% a pensiilor speciale. Este un moment crucial pentru decidenții politici, instituțiile europene și magistrați să ajungă la un consens în privința modalităților de reformare a sistemului de pensii, un echilibru necesar între eficiența economică și respectarea principiilor de drept. Acest caz rămâne de urmărit cu interes, având în vedere implicațiile sociale și financiare pentru România.