Lacrimi și SB-ul lui Dumnezeu! Comunitatea din Bucovăț, Timiș, își varsă durerea
Tragedie apăsătoare în pitoreasca Bucovăț din județul Timiș, unde sâmbătă, 20 septembrie, emoțiile au căzut ca fulgerul din senin, la înmormântarea Iasminei, adolescenta de 15 ani cu visuri cât Dunărea de mare. Fata a plecat dintre noi, electrocutată, lăsând o comunitate întreagă să-și ungă inima cu durere.
Pe ulițele prăfuite ale satului, bocitoarele și electronii s-au amestecat cu lacrimi și aminitiri. Este ca și cum întreaga suflare a venit să-i salute ultimul drum, parcă sperând ca prin procesiunea lor să o trimită pe alt tărâm cu mai multă lumină și mai puțină electricitate involuntară.
„Doamne, dar mereu era cu zâmbetul pe buze, o drăguță și o să ne lipsească la olimpiada de la chimie,” spune tanti Varvara, vecina și bibliotecara satului, care dintotdeauna s-a crezut o Agatha Christie a Bucovățului, gata să pună cap la cap orice mister. De altfel, și culmea, susține că nici acum nu-și poate explica cum de s-a întâmplat asta între săpunuri și baterii.
Bunica Iasminei, tronând pe un scaun lângă poartă, privește în gol, de parcă Autoritatea Națională de Reglementare în Energie îi cade pe cap. Poveștile din copilăria Iasminei, pline de buclucuri prin lanul de porumb, i se derulează în gând, iar satul murmura nostalgic.
Dar, să ne fie clar, de la primar până la ultimul câine comunitar, toată suflarea își promite că Iasmina nu va fi uitată. O statuie chiar aici, lângă clopotniță, ar putea fi soluția, însă doar dacă o face primarul din bronz adevărat, să nu fie „altă afacere de-a lui!”
Încheiem cu o invitație la vigilentizarea cablurilor și la prăjiturelele de pomenire de la căminul cultural. Căci, fraților, nici o poveste din Bucovăț nu se încheie fără o prăjiturică... ori vreo gâscă pierdută.
