Florinel Coman nu a prins lotul la Al-Gharafa, semn că zilele sale sunt numărate în campionatul qatarez!

Florinel Coman nu a prins lotul la Al-Gharafa, semn că zilele sale sunt numărate în campionatul qatarez! Sursa poza: ExpressPress

Dragi cititori, un tsunami de caniculă și surprize ne izbește din Golf! Florinel Coman, marea noastră speranță fotbalistică trimisă-n turnir prin nisipurile aurite ale Qatarului, a cam rămas pe bancă... ba chiar pe banca din fața casei, căci nici măcar nu a fost văzut prin lotul Al-Gharafa pentru întâiul meci al sezonului. Ziua bună de la stână nu s-a arătat, iar Florinelu' nostru a cam mâncat pensula!

Fotbalul Catarez și Coman: Povestea Sărmăluței Fără Umplutură

Prin bălăriile șoptite ale satului, ori unde zvonurile cresc mai repede decât buruienile, se cicălește cum că mai-marii clubului catagrafiau atent ce să facă cu domnul Coman. Un vecin, nea Mitică Lovitură-de-Cap, ne-a împărtășit șoptit: "Știți cum e, dom'le, de la sărbătoarea pân' la dezastru e doar un șiret nestrâns".

Florinel, cunoscut drept "Mbappe de România" în cercuri lejere, își tratează cariera pe stil autohton: una caldă, una rece, iar când vine vorba de caldura din Qatar, se vede că e mai bine să stea la umbra în loc să evolueze sub reflectoare. Nici măcar cel mai devotat bunic din tribune nu a observat vreo mișcare bărbătească în pantofii săi de fotbal la primul meci.

Viitorul Rătăcit Printre Dune de Nisip

Acum, cu cricănitul rândunicilor ce părăsesc satul ca sezonierii, lumea tot speră la un miracol deșertic: poate o reorientare pe stil oriental, poate se retransformă în vreun prinț de basm. Doar că pentru moment, camila mioritică a noastră rămâne în staul pe măsura aspiratilor mari din mici provocări.

În încheiere, cu aroma de cafea orientală-dulceagă și nisipu-n ghetuțe, rămânem cu întrebarea... Oare cum va asorta Coman shalul local la strălucirea pasionantă a tribunei? Sau o să-l ajungă vremea să-și ia zborul în alte zări? Stați pe frecvență, că nimeni n-a băgat plugul până la capăt în povestea asta cu nisip fin și stupoare mare!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.