Sursa poza: ExpressPress

Sâmbătă, spațiul aerian al României a fost violat de o dronă rusească, moment ce a alertat autoritățile și a determinat o reacție imediată din partea forțelor aeriene. În cadrul unei intervenții la Antena 3, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că avioanele de luptă F-16 au fost gata să doboare drona, însă aceasta a reușit să schimbe traiectoria către Ucraina înainte ca măsurile să fie puse în practică.

Moșteanu a specificat că drona a fost detectată de radare, iar avioanele românești au avut aprobarea legală necesară pentru a o doborî, conform legii adoptate recent. „Legea 73 permite Armatei Române să doboare orice dronă care intră pe teritoriul nostru”, a subliniat ministrul, adăugând că astfel de provocări din partea Rusiei sunt frecvente.

Reacția forțelor aeriene și patrularea continuă

Incidentul din weekend a marcat ridicarea de la sol a avioanelor F-16 și Eurofighter Typhoon ale germane Luftwaffe pentru a monitoriza situația. Schimbarea patrulelor pe fondul acestei provocări arată un sistem bine pus la punct pentru intervenții rapide, mai ales că durata zborurilor avioanelor este limitată.

Duminică, zona a continuat să fie sub supraveghere, cu elicoptere trimise să asigure că drona nu a aterizat pe teritoriul românesc. „Informațiile indică că drona a părăsit spațiul nostru aerian, iar acum se află în Ucraina”, a declarat Moșteanu.

Mesajele de alertă și măsurile de protecție pentru populație

La scurt timp după ce drona a fost detectată, Inspectoratul pentru Situații de Urgență din Tulcea a transmis o alertă RO-Alert, prevenind cetățenii asupra posibilelor obiecte căzute din aer. Mesajul a sugerat ca localnicii să ia măsuri de precauție, având în vedere atacurile aeriene recente asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.

Perspective internaționale și reacția Ucrainei

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a comentat incidentul, subliniind că astfel de încălcări ale spațiului aerian nu sunt simple greșeli. Acesta a afirmat că armata rusă este conștientă de traseele dronelor sale și de cât pot rămâne în aer.

Totodată, a fost menționată o reacție similară și din partea Poloniei, care s-a confruntat cu amenințări similare. Aceste reacții subliniază dinamica tensionată de la granițele estice ale NATO, unde măsurile de securitate aeriană devin tot mai critice.

Pe măsură ce România și aliații săi din NATO răspund acestor provocări recurente, devine evidentă necesitatea unei vigilențe sporite și a unei coordonări internaționale eficiente pentru protejarea integrității spațiale și a siguranței naționale în fața incursiunilor și amenințărilor externe.