Al doilea joc din Cupa Davis, Ghețu vs. Cruz, întrerupt

Al doilea joc din Cupa Davis, Ghețu vs. Cruz, întrerupt Sursa poza: ExpressPress

Dragii noștri amatori de tenis și telespectatori pasionați de bibliotecă, avem știri "fierbinți" direct de la Cupa Davis, unde conaționalii noștri au iscat un val de emoții mai ceva ca o piatră aruncată într-o baltă alături de broaștele locale. Într-o poveste care a captivat întreaga suflare românească, România a avut un start vijelios (la propriu și la figurat) împotriva El Salvadorului, marcând un 1-0 glorios după prima zi de jocuri.

Acum să vă povestesc despre meciul buclucaș care s-a pierdut într-un nor de nemulțumiri. Copilul fenomenal al tenisului autohton, Gabriel Ghețu, s-a înfruntat cu Cezar Cruz. Suspansul a fost la cote maxime, până când... buf! Cerurile au decis că au și ele un cuvânt de spus și au provocat o ploaie torențială demnă de un film cu drame meteorologice. Așa că nu meciul a dus bătălia, ci norii!

Domnu' Ion de la cârciumă ne povestea că "Asta-i vreme să faci mămăligă, nu tenis, bre! Nu-i nici perioada aia glorioasă când sacul de grâu e mai înalt decât casa!" și tare dreptate are omul. Câtă vreme spectatorii au stat cu ochii în noroi, prin noroi și… fără veste luminoasă, bătălia dintre rachete a fost amânată sine die, cum zic avocații, adică „Duminica viitoare sau cât de repede să iasa din casă soarele”.

Cert e că suntem cu un pas (sau o rachetă) mai aproape de victorie, dar avem nevoie să ne rugăm la sfântul Anticiclon pentru o bucată de cer senin. Până atunci, ne întoarcem la cronica vieții rustice unde, vă promit, telenovelele în continuare amestecă laptele cu furie!

Stați aproape că vin ploițe de bârfe și povestim iar, dar cum ar zice bătrânii: "Să vedem ce-o da Domnu' cu vremea asta!"


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.