Carierele cercetătorilor, mobilitatea între instituții și țări și predictibilitatea investițiilor se numără printre obiectivele ERA Act, inițiativa pregătită de Comisia Europeană pentru 2026. Pentru România, dezbaterea prezentată de Mediafax pe 7 noiembrie pornește de la un decalaj de finanțare confirmat de Eurostat: cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 0,46% din PIB în 2024, cel mai mic nivel din UE.

Ce probleme profesionale identifică instituția europeană

Comisia descrie carierele din cercetare ca fiind adesea fragmentate, precare și dificil de continuat dincolo de granițe. Viitorul cadru urmărește condiții profesionale mai previzibile și o circulație mai ușoară a cercetătorilor atât între state, cât și între sectoare.

Inițiativa se adresează ecosistemului european de cercetare, învățământ superior și inovare. Comisia menționează aproximativ două milioane de cercetători în UE și leagă îmbunătățirea condițiilor de atragerea și păstrarea personalului științific.

Infrastructurile de cercetare și practicile de știință deschisă sunt alte componente anunțate. Pagina oficială include și libertatea științifică, etica, integritatea, egalitatea de gen și egalitatea de șanse între valorile pe care viitorul cadru urmărește să le protejeze.

Aceste obiective nu înseamnă că au fost deja aprobate salarii, posturi sau granturi pentru o anumită universitate ori un anumit institut din România. Inițiativa nu este încă o lege adoptată, iar efectele concrete depind de forma legislației și de resursele puse la dispoziție.

Finanțarea românească, privită prin două statistici

Cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare au reprezentat în 2024 doar 0,46% din PIB în România. Media Uniunii a fost de 2,24%, potrivit Eurostat. Indicatorul compară efortul de cercetare cu dimensiunea fiecărei economii și cuprinde toate sectoarele care efectuează asemenea cheltuieli.

Pentru 2025 există o altă serie, privind alocările guvernamentale din bugete. România figurează cu 18,8 € pe locuitor, iar media UE cu 288,9 €. Aceste sume sunt prevederi bugetare și nu trebuie confundate cu plățile deja efectuate pentru proiecte.

În urmă cu zece ani, indicatorul românesc era de 20,8 € pe locuitor. Scăderea până la 18,8 € este de 9,6%, potrivit Eurostat. România este singurul stat membru unde această alocare pe persoană s-a redus între 2015 și 2025, în timp ce media UE a crescut cu 57,7%.

Cifrele pentru România din 2025 sunt provizorii. Eurostat precizează că datele marcate astfel vor fi revizuite în decembrie 2026 și că variațiile pe locuitor pot fi influențate și de schimbările populației.

Ce urmează după consultarea publică

Comisia a primit 735 de contribuții din 50 de țări în consultarea desfășurată între 13 octombrie 2025 și 23 ianuarie 2026. Instituția precizează că răspunsurile sunt folosite în pregătirea ERA Act.

O direcție a proiectului este asumarea unor angajamente naționale pentru apropierea de obiectivul european de investiții de 3% din PIB în cercetare-dezvoltare. Această țintă nu constituie deja o obligație individuală impusă României printr-un ERA Act în vigoare.

Pentru instituțiile românești, trebuie urmărite distinct viitoarele reguli europene și deciziile naționale de finanțare. Calendarul anunțat pentru o propunere legislativă nu confirmă, singur, disponibilitatea banilor pentru un contract de cercetare sau pentru păstrarea unui post.

Faptele și obiectivele instituționale sunt documentate în sursele Comisiei Europene și Eurostat, în contextul articolului Mediafax.

De reținut

• ERA Act urmărește cariere și mobilitate mai bune, fără să fi stabilit deja drepturi sau plăți concrete pentru cercetătorii români.
• Finanțarea din bugete și cheltuielile efective de cercetare sunt indicatori diferiți.

Surse

• Mediafax, 7 noiembrie 2026: România și inițiativa ERA Act
• Comisia Europeană: obiectivele și consultările ERA Act
• Eurostat: alocările bugetare pentru cercetare în 2025 și notele metodologice
• Eurostat, Key figures on Europe 2026, pagina 57: cheltuielile de cercetare în 2024

Foto de arhivă: Sébastien Bertrand / Wikimedia Commons, CC BY 2.0. Drapele la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, 3 mai 2010; imagine redimensionată și convertită în WebP.