Educație la Moscova cu Ajutorul Anei Pauker și Acuzat în Mineriade
Sursa poza: ExpressPress
Ion Iliescu a murit: Un destin marcat de controverse și influențe politice
Ion Iliescu, fostul președinte al României, a încetat din viață la vârsta de 95 de ani, după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. Politicianul carismatic, cunoscut pentru cariera sa întinsă pe parcursul a aproape opt decenii, a murit în urma unei internări la Spitalul SRI "Agrippa Ionescu". Iliescu a fost juniorul protejat al Anei Pauker, care i-a deschis drumurile în politica la nivel înalt chiar de la începuturile sale.
Pe 7 august, Iliescu va fi înmormântat la Cimitirul Ghencea, iar acea zi a fost declarată zi de doliu național. Guvernul României a transmis un mesaj de condoleanțe, exprimând regrete profunde față de trecerea sa în neființă și subliniind influența sa asupra istoriei recente a țării.
O carieră politică complexă și diversificată
Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași, și și-a petrecut copilăria în București. A fost fiul lui Alexandru Iliescu, un comunist ilegalist implicat în activități politice clandestine în URSS, și al Mariei Dumitru Toma. După ce mama sa biologică l-a abandonat, Ion și-a găsit sprijinul emoțional în mama sa vitregă, Maria Iliescu, care a fost menajera și bucătăreasa Anei Pauker, o personalitate marcantă după 1944.
Cu ajutorul influentei Ana Pauker, Iliescu a plecat la studii la Moscova între 1950 și 1954, urmându-și cariera de inginer la Institutul Energetic din Universitatea din Moscova. Aceasta perioadă a fost considerată crucială pentru formarea sa atât profesională, cât și ideologică.
Ascensiunea și domnia sa controversată
Ion Iliescu a alunecat ușor din umbra anilor petrecuți la Moscova în prim-planul scenei politice românești. Din 1953 a fost ales în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, iar în 1960 a devenit unul dintre apropiații regimului sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu. Totuși, viziunea sa intelectuală l-a costat propulsarea în poziții inferioare de conducere temporar.
După Revoluția din decembrie 1989, Iliescu a devenit președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale și, ulterior, primul președinte ales al României post-comuniste. Cu toate acestea, mandatele sale sunt umbrite de evenimente precum Mineriadele și acuzațiile de corupție, care au lăsat o amprentă de neșters asupra moștenirii sale politice.
În 1990, Iliescu a fost reales președinte cu un procent copleșitor de 85%, iar în 1992, a câștigat al doilea mandat. După ce a pierdut alegerile din 1996 în fața lui Emil Constantinescu, a revenit la președinție în anul 2000, într-un context politic delicat și polarizat.
Un final controversat
Trecerea timpului nu a diminuat polemicile legate de Ion Iliescu, fiind urmat de un dosar greu și controversat privind Mineriadele. De asemenea, statutul de revoluționar i-a fost retras jurnalistului care a condus cu mână de fier un regim postcomunist. În ciuda problemelor sale de sănătate din ultimii ani, Iliescu a rămas o figură centrală și adesea discutată în peisajul politic românesc, lăsând în urmă un amestec complex de respect și critică la plecarea sa din această lume.