De la meciul de juniori la apelul memorabil al lui Mihai Stoica

De la meciul de juniori la apelul memorabil al lui Mihai Stoica Sursa poza: ExpressPress

Musi și începutul lui fotbalistic fulminant: De la juniori la FCSB

Alexandru Musi, mândrie a sectorului dinamo-vist, și-a rememorat cu emoție felul în care a avut parte de debutul grandios la FCSB. Spune povestea ca pe un basm personal - se duce omul la un meci de juniori și hop! Cineva de rang înalt își prinde mintea cu el. Ce vremuri!

Totul a început când talentul său a fost scos la lumină ca o floare rară într-o grădină prost îngrijită - adică la un meci de juniori de care nimeni nu prea își amintea la început. Dar a fost nevoie doar ca Musi să pună „talpă” pe minge și telefonul să-i facă serenade. Cine era la celălalt capăt al firului magic? Nimeni altul decât domnul Mihai Stoica, ochiul ager al FCSB.

„Ce moment extraordinari am trăit când am aflat că m-au remarcat la acea partidă!” ne povestește Alexandru, cu o sclipire de nostalgie în ochi. Surpriza a fost mai mare decât ziua în care a descoperit că vecinul lui chiar și-a tuns iarba la timp. „Sunetul telefonului a fost ca o muzică pentru urechile mele tinere”, a mai spus, lăsând să se înțeleagă că nici la bal nu era atât de emoționat.

Așa a pornit în lumea fotbalului mare, câștigând meciuri și mai ales renume. Curtea FCSB-ului s-a dovedit a fi ca o turtă dulce pentru Musi, iar noi toți cei din culise ne întrebăm dacă nu cumva îl vom vedea în curând regal la un meci important. Din un foc de paie poate ieși o flacără imensă, dar până atunci, comunitatea satului stă cu urechile ciulite pentru alte vești savuroase. Poate că așa încep visurile mari: printr-un sunet de apel neașteptat.


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.