Sursa poza: ExpressPress

Procurorul general al României, Alex Florența, a confirmat recent că România a fost ținta unei agresiuni hibride elaborate din partea Rusiei, care a inclus atacuri cibernetice sofisticate, campanii de dezinformare și manipulare pe platformele online. Aceste acțiuni au avut scopul direct de a destabiliza instituțiile țării și de a influența rezultatul alegerilor prezidențiale programate pentru decembrie 2024. Potrivit anchetei oficiale, atacurile au reușit să creeze un val de confuzie și controverse, șocând opinia publică și afectând imaginea României la nivel internațional.

Agresiune istorică și tactici moderne

Deși Rusia a fost implicată de mult timp în activități de influențare pe teritoriul României, metodele de astăzi sunt mai subtile și perfide, a remarcat Florența. În secolul trecut, fosta Uniune Sovietică și serviciile sale secrete, precum KGB, au fost renumite pentru tehnici elaborate de influență politică și socială fără a folosi forța militară. Această abordare a fost rafinată și adaptată de actualele servicii de intelligence rusești, inclusiv de FSB, pentru a se potrivi noilor realități geopolitice.

Analiza unui expert în istoria sovietică

Istoricul Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, a oferit o analiză detaliată a modului în care Rusia își folosește capacitățile hibride pentru a influența România. El confirmă că, deși Moscova a obținut unele succese, războiul ideologic și hibrid purtat împotriva României nu a fost câștigat definitiv de ruși. Potrivit lui, Rusia urmărește un proces de "reprogramare culturală", încercând să modifice percepțiile românilor și să le inducă o stare de indiferență față de agresiunile externe, în special față de situația din Ucraina.

Războiul ideilor și rescrierea realității

Această strategie include promovarea unei imagini a Rusiei ca națiune compatibilă cultural și istoric cu România, cu scopul de a submina încrederea românilor în democrația occidentală și de a promova o imagine de lideri autoritari, susținuți de propaganda rusească. Popa atrage atenția asupra modului în care personaje politice din România sunt asociate, prin discursuri abil manipulate, cu figuri istorice românești îndrăgite, pentru a legitima și mai mult mesajele pro-ruse.

Întărirea rezistenței României

Deși propaganda rusească a avut un impact, România nu este învinsă în acest conflict hibrid. Alex Florența a subliniat necesitatea creșterii capacității de a contracara astfel de agresiuni, prin întărirea securității cibernetice și a rezilienței instituțiilor democratice. Eforturile actuale ale autorităților, cum ar fi cele ale Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) de a achiziționa tehnologii noi pentru a lupta împotriva campaniilor online abuzive, sunt semne că se fac pași înainte.

Popa explică faptul că acest război complex nu poate fi câștigat doar prin eforturi guvernamentale izolate. Este necesară o colaborare între instituții, societatea civilă și mediul privat. Astfel de bătălii informaționale necesită nu doar tehnologie și legislatie eficientă, dar și o comunicare deschisă și transparentă cu publicul.

Concluzie

Războiul hibrid cu Rusia este departe de un deznodământ clar. România trebuie să rămână vigilentă și să-și consolideze sistemele de apărare împotriva influențelor externe pentru a proteja democrația și suveranitatea națională. Combinarea eforturilor la nivelul întregii societăți va fi cheia pentru a contracara eficient această agresiune insidioasă.