Cedez banii dacă câștig campionatul!

Cedez banii dacă câștig campionatul!

Rapid București: Sacrificiu sau Strategia Mileniului?

Ah, cum ne mai arde curiozitatea! Se aude că Florin Manea, dătătorul de speranțe și oarecum magician al districtului Giulești, a făcut o promisiune care ne lasă pe gânduri și pe jar, de parca am fi uitat să ne scoatem pâinea din cuptor. Dacă echipa noastră de suflet, Rapid București, pune mâna pe titlu anul ăsta, Manea se pregătește să facă o mișcare financiară mai curajoasă decât ciobanul nostru Vasile când își vinde oile pe caiet!

Se zice – și de data asta nu din ce spun babele pe uliță, ci chiar dintr-un izvor de încredere – că Manea e gata să arunce suma aia frumoasă de bani pe fereastră pentru a sărbători succesul giuleștenilor. Cât o fi dispus să lase din palmele sale muncite? Ei bine, gurile rele spun un număr cu multe zerouri. Că doar n-o să renunțe la leafa aia de la teamă că altfel și-o ia în grabă Rapid.

Acum, fie vorba între noi, asta e mai mult decât simple vorbe la gura sobei. E sacrificiul suprem sau doar un mare plan să-l facă pe Sfântul Gheorghe să se întoarcă de partea noastră cu toată veselia lui de primăvară? Să știi că nu ne-ar strica un titlu, dar oare câte Vasile și Maria din tribune își vor rade mustața de emoție când se va întâmpla asta?

Rămâne de văzut dacă Manea va deveni erou național, moneda de schimb a Giuleștilor sau doar noul favorit al tabloidelor. Tot ce știm e că, în cârciumă, când povestea asta se rostogolește pe mese, și noi le cinstim pe gospodinele care țin pofta de victorie vii în noi!

Și cum ne place și nouă o poveste bună cu mici și bere la terasă, ca o prăjitură de casă, abia așteptăm să vedem ce se mai întâmplă. Titlu, Florine, titlu să fie și banii ăia să-i vezi zburând spre fericirea Giuleștiului!

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.