Sursa poza: ExpressPress

Înlăcrimați și emoționați până la borcanele de zacuscă din cămară, fanii Rapidului au asistat la apusul carierei lui Cristi Săpunaru, care a jucat ultima sa carte pe faimoasa scenă a celui mai lung meci de "adio" din istoria recentă a stadionului Giulești. O înfrângere cu 1-4 în fața celor de la CFR Cluj a părut un detaliu nesemnificativ pe fundalul acestei telenovele cu aplauze, suspendări și pizza livrată pe ascuns în vestiar.

Săpunaru strigă „Adio!”... și norii plâng

Cu o mână ridicată în semn de adio și cealaltă ștergând o lacrimă rebelă, căpitanul Rapidului a reușit performanța imposibilului: a emoționat până și unii spectatori care au venit doar să vadă dacă s-au umplut Tomberoanele de Plastic din cartier. "Meritați o echipă care să se bată la campionat, nu una care fuge de minge ca de Bulă când își vine Becali la vestiar," a spus el între şuieratul vântului și aplauzele care au trimis vibratoarele telefoanelor pe lună.

Atmosferă ca la marele târg de toamnă

Conform martorilor oculari, am reușit să înregistrăm atmosfera ca la un mega-târg sat-șezătoare, unde suporterii au adus în mod ironic o coregrafie specială. În tribune, un cor de "Săpunareee, să îți fie dor de noi" răsuna ca un răget de urs nedormit, în timp ce unii și-au jurat că vor planta un „Pom Săpunaru” în curtea Giuleștiului, pentru a aminti tuturor de eroul zilei. "Ești mai iute ca trenul de noapte și istoria asta încă mai are câteva pagini de scris," a completat un suporter care purta mândru o șapcă din epoca marmurei.

Predicții pe stadion: să fie oracol în Cişmigiu?

Cum ziua a păstrat și o notă oraculară, toți au așteptat ca Săpunaru să trântească o profeție înainte de căderea cortinei. "Să bucurăm inimile tuturor Giuleștenilor și să lovim tare și menținând ritmul," a susținut un pesedist mai bătrâior, așteptând să-și audă ecoul ca răspuns de la zidurile istoriei. Dar cine știe, poate că brânza de la Giulești va rămâne pe placul celor care jură că mi-e dor de vremea aia de aur, cu mingile rotunde și promisiuni de fileuri viitoare.

Și astfel am trăit încă o zi care ne-a amintit de ce mai suntem fideli Giuleștiului, chiar și când meciul se încheie cu un scor tras de păr. După atâtea emoții, să vedem dacă oala de sarmale de acasă este gata, căci poveștile mari continuă și în fața sticlei cu vin tulburel.