Sursa poza: AgerPress

Adevărat amestec: Postul Intermitent și Sfaturile de Laț Bătut Cu Învârteală de Sat

În ciuda tuturor încercărilor de a transforma satul nostru într-un epicentru culinar, adevărul e că regula de aur e tot masa de duminică la bunici. Dar, pentru că vrem să ținem pasul cu vremurile moderne, am pătruns în tainele postului intermitent. Știți voi, acel balans de mâncat și flamânzit, care, cică, face minuni: topește colăceii, pune hormonii la treabă și face inima să bată ca-n vremurile bune fără cardiolog.

Epicurieni de sat: Cum să ții post fără să-ți pice stomacul

Prin sat, ideea de a nu mânca ore în șir ne lasă visători. Păi, cum, să n-ai nici de-ale gurii și tot să zâmbești?! Dar, pentru că vrem să fim cu un picior în modernitate, iată câteva sfaturi mai ușoare decât o aripioară de pui pentru cum să te descurci în aventura asta.

1. Lichide, doar de la fântâna adevărată

În loc să ne cufundăm în fierturi dulci, ne întoarcem la clasicii din fântână: apă, ceai fără adaos de zahăr, doar cu o picătură de lămâie, și olteneasca noastră cafeluță domnească. Bea toată ziua, că chef ai destul, dar fără să-ți umezesti gâtul, să știi că nu-i bine!

2. Pui mic, mestecat de trei ori

Mâncatul în sat nu-i doar: „Ia, bagă!”, ci o artă, zic ei de la oraș. După ce stai cu burta goală, ia-ți timpul să savurezi o frunză, o muscătură. Devine mai filozofică treaba decât o discuție în crâșmă duminică dimineața.

3. Proaspăt și sătul

Aici vorbim de d'alea care te țin, dar nu te pun pe cântar: pui tăiat subțire ca feliile de slănină afumată, ou moale ca visul și pește de pe firul apei. Și dacă vrei să umpli umplutura, bagă și-un avocado sau câteva nuci, numai bune să nu te lase să bați pe la bucătăria vecinilor seara.

4. De pe masă, direct din grădină

Chiar dacă satul e înconjurat de fabrici și supermarketuri, noi încă ne mândrim cu o roșie adevărată, o sălățică crocantă sau un măr din pomul din spatele casei. Nimic nu e mai plin de viață decât o porție de verdețuri local crescute, zicându-ți că viața chiar e frumoasă.

5. Pentru zilele de post: ciorbă și zacuscă

Dacă bătrânii postesc, noi ne adaptăm dieta să nu ne blocheze sistemul digestiv. A suportat el câte și mai câte – o ciorbiță de legume, un iaurt așa moale cum e el, și vreo câteva fructe. Că tot se vorbește de nutrienți, din astea avem har.

6. Zi din an în post lung la foame

Pentru zilele pe care le simțim ca și cum ar fi duminici fără carne, deschidem postul cu ceva mai moale: un piure fin de cartofi, odată ciorbiță încălzită și un bulion de oase, pe care înaintașii noștri l-ar fi folosit să vindece și inima și suflețelul.

Să vedem cum reușesc posturile astea să ne țină departe de prăjituri și să ne păstreze sănătatea mintală, mai ales când merge toată lumea cu ardeii umpluți! Asta dacă nu apare slănina de Crăciun cu vizită neanunțată.

Concluzia? Din mândria satului și cu blat gros de umor, postul intermitent înseamnă echilibru, ca-ntr-o horă bună, unde fiecare felie de viață trebuie mestecată și păstrată, în ritmul sincer al unei tradiții care nu moare niciodată. Până data viitoare, că se coc strugurii și iar ne găsim treabă!