Visează să devină golgheter, depășindu-i pe Bîrligea și Munteanu în lupta pentru titlu

Visează să devină golgheter, depășindu-i pe Bîrligea și Munteanu în lupta pentru titlu Sursa poza: ExpressPress

Goana după Goluri: Atacantul Rapidului, Încarnarea Ambiției și Spaimă pe Picioroange

Nicio zi fără dramă în fotbalul nostru mult iubit și mai mult vorbit. În vârtejul campionatului, Rapidul are un brav soldat care visează nu doar la mingi în plasă, ci la tot podiumul de golgheteri. Rivalitatea cu Daniel Bîrligea de la FCSB și Louis Munteanu de la CFR Cluj face sângele să fiarbă și mingea să sară!

Eroul nostru, flăcăul cu iz de campion, face promisiuni demne de o campanie electorală: să îl vedem pe trepiedul de golgheter alături de marile nume din Panteonul micului nostru fotbal de ligă superioară. "Vreau, și vreau acuma!", ar zice dânsul, cu un ochi la minge și altul la premiul de aur.

Avem și declarații alese cu migală, numai bune de povestit la toți cei care prin colțurile birtului își învârt ceaiul în căni de porțelan. "Bîrligea și Munteanu să fie sănătoși, dar eu pun mâna pe trofeu!", se aude din vestiarul rapidist, ca un chiot de vânătoare pe colinele natale.

Cu mingea știe să flirteze așa cum Ionel și-o cerea pe Maria la horă; dar, să fim cinstiți, vin vremuri grele și gazonul e cam moale de la atâtea vise neintenționate. Dar omul nostru nu se dă bătut, are papucii de alergare și buzunarul plin de optimism.

Așa că, dragi cititori, să ne abținem de la compost și să ne aprovizionăm cu semințe de susținere pentru că lupta e abia la început. Și cred că și mămăliga va fierbe până să-l vedem urcând nu doar pe podium, ci și prin glumele noastre, de-a lungul și de-a latul satului!

Până una alta, stimați cetățeni, să stăm cu ochii pe meciuri așa cum pisica pe oala cu lapte. E timp berechet pentru alte povești, certuri și inevitabilele trăncăneli de după meci.


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.