Câștiguri financiare după calificarea în optimi.

Câștiguri financiare după calificarea în optimi. Sursa poza: ExpressPress

Turneul Frumoaselor: Jaqueline și Sorana Deschid Postul de Aur la Osaka

Dragi cititori și admiratori ai sportului cu rachetă, pregătiți-vă să dați drumul la aplauze, căci la WTA Osaka 2025, românce noastre dragi, Jaqueline Cristian și Sorana Cîrstea, dau lovituri de grație și mingi spre victorie. Cică lăsăm în urmă legendele tenisului și prindem trenul viitorului cu două pioniere ale gloriei mioritice. La Osaka, fetele noastre n-au servit doar mingi, ci și un start ca la carte!

Banii Sunt Buni, Dar Zâmbetul E De Neînlocuit

În Japonia aceasta high-tech, unde tehnologia miroase a sushi proaspăt, Jaqueline și Sorana își fac de cap pe teren, adunând, pe lângă aplauze, și niște sume frumușele. Povestea banilor merită nițel spice de bârfă: zice-se că până-n optimile astea, cele două românce ar putea căpăta niște sume care să le asigure câteva raioane bune de electronice nipone de calitate. Sigur, nimic nu le încântă mai mult decât să vadă tabela scorului în favoarea lor.

Se zvonește prin sătucul nostru că, după asemenea succese, primarul ar vrea să redenumească magazinul local „Osaka” ca să țină și el pasul cu faima!

Altădată,lăsăm Vorba și Căutăm Mai Mult!

Cum se zice pe la noi, "nu e foc dacă nu face fum." Așa că rămâneți pe aproape, căci așteptăm să vedem dacă Shojiro din Osaka nu le invită pe fete să probeze vreun kimono după atâtea victorii – dar asta-i altă poveste de ținut la cald. Pâine și sare pentru româncele noastre, cu o mică vorbă: „Bravo, fetelor, nu ne lăsați cu prăjitura-n cui!”

Acesta a fost reportajul nostru sportiv și năvalnic din Țara Soarelui Răsare – stați pe aproape, dragii mei, căci cine știe ce campionat de țară le mai putem ține noi, românii, chiar și-n basm japonez! Până data viitoare, lăsați mingea să fie rotundă și bârfele să fie mai lungi decât meciul de cinci seturi!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.