Victorie pentru Oscar Piastri! Favoriții și clasamentul înainte de cursă. Cine transmite?

Victorie pentru Oscar Piastri! Favoriții și clasamentul înainte de cursă. Cine transmite? Sursa poza: ExpressPress

Formula 1 la noi în sat: Marele Premiu al Spaniei sau cum să te zdruncine vântul iberic... pe canapea!

În acest weekend, fraților, Formula 1 se dă peste cap prin Spania. Nu, nu m-ați prins eu pe contrasens, că vorbim chiar de Marele Premiu al Spaniei, unde cine altcineva, dacă nu vecinul de la numărul șapte, ar putea să ne spună cine sunt favoriții, unde vedem cursa și, normal, cum arată clasamentul înainte de grandioasa competiție. Mai râdeam noi de băncuțele din parc, dar acum și Formula 1 are clasament!

Așa cum spune vecina Floarea, „Doamne ajută să câștige cine merită!” – asta dacă știm cine merită sau care e strategia. Zvonurile spun că Oscar Piastri ar fi cam vioara întâi, sau poate tamburina, depinde cine cântă. Dar chiar și așa, dacă-l întrebi pe nea Gică, favoritul clasei e tot băiatul acela cu mașina roșie, care gonesc ca nebunii prin curtea bunicii.

De transmis, băieții de la cablu nu se lasă mai prejos: „Până și vrăbiuțele de pe fire or bâzâi de atâta transmisie live!” - zice tanti Mărioara, care deja și-a pus cortul în fața televizorului, cu un cozonac și un ceai fierbinte, că doar o cursă nu e niciodată prea lungă, dar o trăiești ca pe un roman.

Iar dacă tot ne-am adunat să vedem spectacolul pe ecran, să nu uităm de clasamente - care, pentru neprietenul ei Micu', ar putea la fel de bine să fie cacofonice. Cum or sta echipele și cine o să râdă la urmă, doar orășenii știu. Dar, cum ne spune mereu tanti Reta: „Nu contează cine câștigă, important e cine cântă imnul”.

Așa că, dragi săteni, pregătiți-vă floricelele și dedicați-vă weekendul să vedeți cum străzile curg râu sub roțile de F1. Cum se zice pe la noi, „Să fie viteză, că glume oricum facem noi!”.


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.