Sursa poza: ExpressPress

Vești alarmante vin din capitala Uniunii Europene, unde Comisia Europeană a dat publicității un raport anual care arată o diminuare semnificativă a veniturilor fiscale la nivel continental. În 2023, contribuțiile fiscale au ajuns la doar 39% din PIB-ul Uniunii Europene cu 27 de membri, marcând cel mai scăzut procent din ultimii 12 ani. Această reducere este asociată în principal cu scăderile taxelor pe proprietate și pe mediu, într-un an în care multe țări au evitat reforme fiscală amânându-le pentru 2024, un an electoral în majoritatea Europei.

Diminuarea Veniturilor Fiscale: Un Fenomen Generalizat

Raportul sugerează că nici România nu este imună la aceste probleme fiscale, care sunt omniprezente în cadrul Uniunii. Pe parcursul ultimului deceniu, structura sistemului de impozitare nu a suferit transformări majore, dar totuși se observă câteva modificări în tendințele fiscale: impozitele pe muncă au scăzut la 51,2%, cele pe consum sunt la 26,9%, iar taxele pe capital au urcat la 21,9% datorită creșterii profiturilor în sectorul corporativ.

Comisia Europeană subliniază faptul că relaxarea fiscală, în special în cazul veniturilor reduse, ar putea promova ocuparea forței de muncă. Totuși, chiar dacă aproape 500 de reforme fiscale au fost propuse de statele membre, implementarea lor în 2024 a fost lentă. Scopul acestor reforme ar trebui să fie creșterea veniturilor bugetare, promovarea echității sociale și stimularea investițiilor sustenabile.

Conformarea Fiscală Sub Lupa Comisiei Europene

Un element de îngrijorare menționat în raport este gradul de conformare fiscală. În 2022, pierderile din colectarea TVA-ului au fost estimate la 89 de miliarde de euro, pe fondul unui nivel ridicat al datoriei publice și al deficitelor bugetare în multe state membre. Importanța controalelor fiscale este accentuată de Comisie, care a menționat că peste 10 milioane de audituri au generat 105 miliarde de euro în resurse suplimentare în același an.

Perspective pentru Viitor și Provocările Pe Termen Lung

Raportul avertizează și asupra provocărilor viitoare, în special asupra impactului demografic. Îmbătrânirea populației va pune presiuni suplimentare pe cheltuielile publice, în special pentru pensii. Pentru unele state membre, se estimează că contribuțiile fiscale la sistemul de pensii publice vor crește cu mai mult de 10% până în 2050. În acest scenariu, Comisia propune o tranziție de la bazarea pe impozitarea muncii către identificarea unor surse alternative de venit fiscal.

Aceste concluzii subliniază necesitatea unor măsuri rapide și eficiente pentru a preveni o potențială criză fiscală în Uniunea Europeană. Este vital ca statele membre să colaboreze pentru a dezvolta strategii fiscale sustenabile, care să asigure atât stabilitatea economică pe termen scurt, cât și bunăstarea pe termen lung pentru cetățenii europeni.