Unde s-a strecurat eroarea?

Unde s-a strecurat eroarea? Sursa poza: ExpressPress

Câinii Roșii Nu S-au Treziți cu Vreo Frică de Colțescu: Zăpada Eliminaților la Dinamo-UTA

Vestiții clănțăi din Ștefan cel Mare au primit două cartonașe, dar sunt calm ca o apă odihnită. Unde a dat-o în bară dom’ arbitru?

A fost un adevărat vuiet, dragii satului, la meciul dintre Dinamo și UTA! Cu toate că s-au scos la plimbare două cartonașe roșii de arbitru Colțescu, dinamoviștii molfăie rămășițele egalului de 1-1 fără mari supărări. Într-o mișcare demnă de cronici satirice, președintele clubului, Andrei Nicolescu, s-a aruncat în câmpul bârfei și al analizelor.

Așadar, cu o analiză mai fină decât cernutul mălaiului, Nicolescu ne-a dat de înțeles că cele două eliminări nu au albit chiar toată țanța în tabăra „câinilor”. „Eh, domnule, parcă n-am fi mâncat nici o ceapă degerată cu deciziile arbitrului...”, ar fi murmurat un suporter de-și făcea veacul pe lângă stadion.

Povestea merge cu harul unui pahar de palincă bine meșteșugit. Conform spuselor domnului președinte Nicolescu, purtător de cuvânt pentru toți câinii flămânzi de victorie, eroarea nu stă doar în mânuirea cartonașelor, ci în inteligența de pe teren: „Nu-i treaba ușor de-ndoit să țipi 'Hăis!' și toți să înțeleagă 'Cea!'”. Așa se leară cei din tribune, unul pe altul, că mânia ar fi trebuit direcționată, poate, către alte priorități.

Dar ce să mai vorbim? Amânam și noi judecata până la următoarea mâncare de meci. Poate atunci, câinii noștri vor învăța cum să plimbe mingea mai cu milă și să arate arbitrilor cum își fac treaba de-aici încolo. Până una, alta, să le urăm de bine și să așteptăm un meci mai gustos. Cine știe, s-ar putea să descoperim o nouă rețetă câștigătoare curând!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.