Sursa poza: ExpressPress

România se confruntă cu o dilemă economică și politică de proporții: pe de o parte, trebuie să își reducă deficitul bugetar uriaș, iar pe de altă parte, este presată să crească substanțial cheltuielile de apărare, conform cerințelor NATO. Într-un context economic deja fragil, eforturile naționale de a naviga între aceste cerințe devin din ce în ce mai complicate.

Bugetul de apărare: o prioritate impusă

În urma recomandărilor NATO și a avansului tendințelor globale de securitate, România dorește să își extindă bugetul pentru apărare până la 5% din PIB în următorii ani, față de puțin peste 2% cât era în 2024. Această orientare vine în urma unor solicitări internaționale pentru a răspunde provocărilor de securitate din regiune și a asigura protecția capacităților naționale.

Nicușor Dan, actualul președinte al țării, a subliniat că adaptarea la noile cerințe va include nu doar bugetul sporit pentru apărare, dar și capacitățile interne de producție militară. Însă, detalii concrete despre sursele de finanțare sunt încă neclare și rămân subiect de dezbatere.

Problema deficitului bugetar

Pe de altă parte, România este obligată de Comisia Europeană să își micșoreze deficitul bugetar actual de 9,3% din PIB la sub 3%, pentru a menține stabilitatea financiară și a beneficia de fondurile europene esențiale, care se ridică la aproximativ 44 de miliarde de euro. Momentan, țara depășește limita acceptabilă a deficitului și a datoriilor, alimentând un ciclu de împrumuturi nesustenabile.

Analiza unui expert de securitate

Hari Bucur Marcu, expert în securitate și doctor în economie militară, aduce o perspectivă sumbră asupra situației financiare actuale. El este sceptic că România poate echilibra acest demers fără a compromite alte sectoare economice critice sau fără a se afunda și mai mult în datorii. Marcu avertizează că fără resurse concrete și o strategie bine conturată, țara riscă să piardă atât pe plan financiar, cât și în termeni de eficiență militară, ceea ce ar deschide ușa către potențiale fraude și gestionări ineficiente.

Risc de risipă și abuz

Un alt punct crucial este riscul crescut de risipă și abuz asociat cu majorarea drastică a cheltuielilor. Expertul sugerează că fără un management eficient și transparent, o parte semnificativă a fondurilor ar putea să fie alocate fără rigurozitate, în detrimentul modernizării reale a forțelor armate. Este nevoie de experți în managementul resurselor și de politici transparente pentru a preveni aceste derapaje.

Lipsa de experți și soluții

Marcu atrage atenția asupra lipsei de specialiști în gestionarea apărării naționale și a resurselor economice dedicate. România nu a reușit până în prezent să integreze politici economice eficiente sau să dezvolte cadre academice și profesionale care să ajute la structurarea unei economii militare sustenabile.

Concluzie

România se află într-un moment decisiv: să își consolideze apărarea sau să își stabilizeze economia. Stabilitatea financiară și un plan coerent sunt esențiale pentru viitorul țării. Neglijarea acestor aspecte va atrage consecințe negative pe termen lung, nu doar pe plan intern, dar și în contextul alianțelor internaționale care pun accent pe parteneri puternici și responsabili. Să sperăm că autoritățile vor găsi o cale de mijloc, adoptând politici sustenabile și echilibrate.