Sursa poza: ExpressPress

Dragi cititori, țineți-vă bine de pălării și remorcați-vă glumele, căci UEFA ne-a pregătit un spectacol demn de telenovele! Arbitrii care vor oficia în partidele fierbinți dintre FCSB – Inter Club d’Escaldes și Paks – CFR Cluj sunt nimeni alții decât bravii cavaleri ai fluierului din Serbia. Să vedem, însă, cum de a ajuns să fie forul european atât de generos cu noi!

Am aflat pe surse (pe bancă, la bodegă, căci nici ziarele nu mai sunt ce-au fost) că UEFA a hotărât să trimită la sudici să ne arbitreze, pe motiv că și ei au o doagă lipsă la dosarul profesional. Unul dintre acești riguroși apărători ai fair-play-ului a mai avut ceva belele cu UEFA anterior. Dar asta nu e treaba noastră, că doar n-o fi prima oară când o delegare e, cum zicem noi la poartă, cu cântec!

Vestea că vor veni arbitri sârbi a trezit energii nebănuite pe ulițele satului. Vasile a lui Gheorghe, specialist în fotbal (și în toate alte domeniile la paharul trei), spune că „s-au gândit bine ăștia de la UEFA, mă, să vină străini, că ăștia de-ai noștri sunt ocupați cu solnițele de pe mese, nu cu jaloanele de pe teren.” O părere împărtășită și de Maria lui Ilie care zice că „bine că vine vreun străin să mai aducă și el vreo schimbare, să nu ne mai învârtim ca Huțu în bătătură cu aceleași vechituri.”

Cum de s-au potrivit lucrurile așa? Simplu! Așa cum zarzavaturile se aleg după capriciile dimineților de toamnă, UEFA își alege oamenii pe criterii pe care doar ei le înțeleg. Sau nu. Și, ca să se asigure că și noi punem capac la curiozitate, au trimis tot un echipaj sârbesc și la celălalt meci al nostru, care să fie șampanie sau oțet, rămâne de văzut...

Oricum, să fim pregătiți, căci abia așteptăm să vedem cum vor dezlega acești arbitri meciurile noastre. Și dacă vreo decizie s-or dovedi a fi meală, noi ținem remediul aproape: umorul și al nostru proverb universal valabil—„Nu da vina pe fluierul arbitrilor, dacă mingea n-are chef să intre în poartă!”.

Între timp, să ținem împreună pentru ocazii și savem mișcarea finală pentru râs și voie bună. Căci la final de zi, ceea ce contează este s-o spunem vorbăria cea mai de preț: "Arbitrajul poate fi părtinitor, dar râsul rămâne mereu neprihănit!"