Sursa poza: ExpressPress

Tehnologia rescrie regulile războiului din Ucraina: roboții înarmați cuceresc frontul

Conflictul armat din Ucraina, declanșat în urma invaziei masive a Rusiei în 2022, s-a transformat într-un război dominat de inovații tehnologice fără precedent. Dronele aeriene, vehiculele maritime autonome și sistemele robotizate formează astăzi coloana vertebrală a luptelor, schițând o nouă față a conflictelor militare, după cum arată surse precum BBC.

Roboții terestri, unealtă esențială pe frontul ucrainean

În această transformare radicală, Ucraina a lansat un program amplu ce vizează integrarea pe scară largă a vehiculelor terestre fără echipaj (UGV – Uncrewed Ground Vehicles). Aceste platforme robotizate sunt folosite nu doar în luptă, ci și în misiuni logistice și operațiuni de evacuare a răniților. Militarii ucraineni confirmă eficacitatea lor în diverse situații, inclusiv în contracararea atacurilor rusești și prinderea soldaților adversarului.

Un război marcat de drone și nave autonome

În ultimii ani, cerul de deasupra Ucrainei a devenit o arenă dominată de drone de recunoaștere și de atac, în timp ce în Marea Neagră navele autonome au cauzat daune semnificative flotei ruse. Paralele cu această evoluție au fost aduse de progresul roboticii militare pe uscat, unde vehiculele fără echipaj câștigă tot mai mult teren.

Oleksandr Afanasiev, comandatul batalionului de UGV din brigada K2 a armatei ucrainene, descrie utilizarea roboților drept o realitate palpabilă. „Războaiele cu roboți sunt deja prezentul”, afirmă el. Unitățile pe care le conduce folosesc roboți dotați cu mitraliere Kalashnikov montate pe platforme mobile, care pot intra în zone extrem de periculoase pentru soldați, oferind un avantaj decisiv.

„Acești roboți pot deschide focul pe zone unde infanteria tradițională ar ezita să pătrundă, asumându-și riscul în numele siguranței omului”, explică Afanasiev. În plus, există misiuni kamikaze în care vehiculele terestre sunt încărcate cu explozibili și trimise să distrugă poziții sau adăposturi ale forțelor inamice. Spre deosebire de dronele aeriene, acestea se deplasează aproape silențios, sporind șansele unui atac surpriză.

Controlul uman, o necesitate în lupta robotică

Chiar dacă tehnologia avansează rapid, decizia de a deschide focul rămâne sub controlul operatorilor umani. Un reprezentant al Brigăzii 33 Mecanizate, cunoscut sub indicativul „Afghan”, subliniază că această limitare este esențială din punct de vedere etic și legal.

„UGV-urile beneficiază de autonomie parțială – pot patrula singure, identifica și urmări ținte, dar tragerea este permisă doar după decizia unui operator uman”, precizează acesta. Motivația este clară: roboții pot comite erori în identificarea persoanelor, existând riscul atacării civililor, iar respectarea dreptului internațional umanitar cere mereu un control strict.

Cele mai multe astfel de vehicule sunt manevrate la distanță prin conexiuni online din locații sigure, iar unele pot fi echipate cu lansatoare de grenade sau pot instala capcane precum mine ori sârmă ghimpată. Cu toate acestea, majoritatea UGV-urilor sunt utilizate în continuare pentru sarcini logistice și evacuarea răniților, arătându-și versatilitatea.

Roboții ca răspuns la lipsa de personal și pierderile de pe front

Fostul șef al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi – în prezent ambasador al Ucrainei în Regatul Unit – anticipează o amplificare rapidă a rolului armatei robotizate în viitor. Într-o intervenție susținută la prestigiosul think tank Chatham House din Londra, el a prevăzut o „invazie” iminentă a unor zeci sau chiar sute de drone inteligente și ieftine, acționând sincronizat din aer, sol și mare prin intermediul inteligenței artificiale.

Această nevoie provine din faptul că dronele cresc zona de luptă periculoasă cu până la 20-25 de kilometri dincolo de linia frontului, automat sporind riscurile pentru soldați. „Ucraina poate accepta să piardă roboți, dar nu poate să își permită să piardă militari bine pregătiți”, evidențiază Afanasiev.

Pe fondul dificultăților de recrutare și al pierderilor umane semnificative, sistemele autonome și semi-autonome devin esențiale pentru a păstra capacitatea operațională a forțelor armate ucrainene.

O cursă a tehnologiei: Ucraina versus Rusia

Rusia nu este mai prejos în această dezvoltare accelerată. Printre proiectele sale se numără vehiculul Kuryer, capabil să poarte aruncătoare de flăcări sau mitraliere grele, cu autonomie de până la cinci ore în mod autonom. De asemenea, Moscova folosește vehicule kamikaze „Broasca” („Lyagushka”), încărcate cu explozibili performanți.

Yuriy Poritsky, directorul firmei ucrainene Devdroid – producătorul a sute de roboți militari pentru Ucraina –, susține inevitabilitatea confruntărilor directe între roboții de atac ai celor două tabere. „Războaiele cu roboți par uneori science-fiction, dar pe câmpul de luptă aceasta este o realitate cotidiană”, adaugă el.

Producție în creștere și perspective clare pentru viitor

Compania ucraineană Tencore a livrat deja mai mult de 2.000 de vehicule terestre fără echipaj în 2025, iar directorul său, Maksym Vasylchenko, estimează că cererea va exploda până la aproximativ 40.000 de unități în 2026.

„Dronele și roboții de atac vor deveni instrumente indispensabile, fără discuții”, conchide el, prefigurând o schimbare profundă și durabilă în modul de desfășurare a conflictelor armate.

Astfel, războiul din Ucraina este mai mult decât o confruntare militară convențională. Este un laborator viu al revoluției tehnologice în domeniul războiului, unde roboții înarmați iau treptat locul soldatului în fața pericolelor, redefinind strategiile militare și etica luptei pe câmpul de bătălie.