Suporterii noștri sunt gata de acțiune

Suporterii noștri sunt gata de acțiune Sursa poza: ExpressPress

Vraja lui Mourinho: Olandez în Flăcările Iadului la Istanbul!

Dragi cititori, țineți-vă bine de pălării, căci suntem pe cale să intrăm în lumea fascinantă a fotbalului de artizanat cu parfum de cioban, unde Jose Mourinho își croiește drum spre inimile suporterilor lui Fenerbahce cu promisiunea unui iad autentic, tocmai pentru dragul Robin van Persie! Da, ați auzit bine, în ultima confruntare dintre Fenerbahce și Feyenoord, lucrurile n-au mers strună pentru turcii noștri temperați ca un ceai de seară pe plajă.

În timp ce ne gândeam dacă mai avem timp să gătim niște floricele înainte de următorul meci, vestea că Mourinho pregătește o primire tipică unui infern de Zahăr Ars la Istanbul a făcut înconjurul satului, adică al lumii fotbalului.

„Veți trăi [inserare sunet dramatică] iadul!” a clamat el, cu tradiționalul accent de sub Podul Londrei. Fanii turci sunt gata să vocifereze de parcă ar fi câștigat loteria, pregătiți să-i zguduie pe olandezi cu un concert de fluierături și bătăi din palme demne de o toacă pascală.

Van Persie, cu al său zâmbet de reclamă la pastă de dinți olandeză, nu pare deloc intimidat, dar știm cu toții că sub stratul ăla de calm de windmill ascunde o teamă demnă de un condiment turcesc picant abia mâncat pe stomacul gol. Va reuși oare Mourinho să-l facă pe van Persie să joace cu focul? Cu siguranță, nu vom avea timp să ne plictisim, iar atmosfera va fi mai încinsă decât o tigaie cu ouă prăjite dimineața, la țară.

Ei bine, doamnelor și domnilor, ce-ar fi să punem pariu? Va ieși van Persie din stadion cu un șervețel pentru lacrimi sau cu un trofeu în mână, ștergându-și zâmbetul de satisfacție? Doamne ajută, o să fie un show de neuitat. Rămâneți pe frecvență, căci cucu își strânge penele și noi ne pregătim de spectacol!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.