Sursa poza: ExpressPress

Summitul NATO de la Haga: Un Plasture pe Fractura Occidentului

La Haga, summitul NATO a adus la aceeași masă aliații organizației, aceștia reafirmându-și angajamentul de a se sprijini reciproc în fața oricărei agresiuni și de a-și majora cheltuielile militare. Totuși, sub masca aparențelor, cât de unit mai este frontul occidental? Incertitudinea președintelui Donald Trump umbrește relațiile, iar Europa, din ce în ce mai precaută, încearcă să-și găsească propriile soluții.

Pe 25 iunie, delegațiile NATO au părăsit summitul cu un sentiment de ușurare, reușind să evite o situație potențial dezastruoasă. Formatul întâlnirii a fost comprimtat într-o singură zi, pentru a evita plictisul sau abandonul promptității prezidențiale a lui Trump, cum s-a întâmplat anterior la G7. Din punct de vedere tehnic, s-a reconfirmat angajamentul față de apărarea colectivă și s-a aprobat creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, o decizie care i-a picat bine liderului american.

Ucraina, pe de altă parte, nu a primit nici măcar o subliniere cu privire la aspirațiile sale de integrare în NATO, un detaliu adesea inclus în comunicările anterioare pentru a arăta sprijinul. În schimb, Rusia a fost menționată ca o amenințare pe termen lung.

Incertitudinea Americană după Summit

Imediat după summit, Pentagonul a decis suspendarea livrărilor de armament pentru Ucraina, invocând epuizarea stocurilor. Deși Trump a negat inițial decizia, evoluțiile au revelat un mesaj ambiguu și alarmant pentru Ucraina. Printre echipamentele vizate erau sistemele Patriot și rachetele Hellfire, care deja așteptau la granița poloneză, dar care nu au mai ajuns la destinație.

Contradicția aceasta nu a rămas fără reacție. De la Macron la parlamentarii americani, s-au ridicat vocile critice, avertizând că astfel de măsuri nu doar că subminează sprijinul pentru Ucraina, dar și încurajează agresiunea rusă. În acest context, Trump a comunicat că măsurile au scopul de a prioritiza interesele SUA, dar confuzia și incertitudinea persistă.

Rusia și China Îndrăznesc Mai Mult

Washingtonul și-a văzut eforturile de a rezolva criza ucraineană compromisă de nevoia de sancțiuni împotriva Moscovei, în ciuda apelurilor telefonice cu Putin care nu au dat roade. Acestea au încurajat și mai mult Rusia în intensificarea atacurilor, iar China, la rândul său, a transmis că nu va permite o înfrângere a Rusiei. Diplomatul chinez Wang Yi a comunicat clar dorințele Beijingului, sugerând că libertatea în Taiwan ar putea deveni o problemă în următorii cinci ani.

Recent, liderii NATO și secretarul general Mark Rutte au semnalat pericolul ca China să susțină Rusia într-un atac asupra unui membru NATO, un avertisment sumbru ce subliniază lipsa pârghiilor americane asupra lui Putin. În fața acestei incertitudini, Europa trebuie să-și ia măsuri de securitate proprii.

Europa se Găsește Într-un Moment de Reflecție

După plecarea de la summit, statele membre NATO din Europa au rămas cu o întrebare presantă: se mai poate conta pe alianța cu SUA pentru apărare, în condițiile unui război economic și ideologic pornit chiar de Casa Albă împotriva lor? În pragul întâlnirii, Macron a subliniat paradoxul politicilor lui Trump: solicită cheltuieli militare crescute, însă simultan apasă asupra economiei europene cu tarife comerciale.

Pe măsură ce costurile conflictului se fac simțite, există o presiune tot mai mare ca politica pro-Ucraina să-și mențină sprijinul popular. Între timp, Germania face un pas istoric, planificând să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB până în 2029. Setea sa de securitate se concretizează prin achiziția de echipamente militare moderne și extinderea forțelor armate. Aceasta nu e doar o schimbare a strategiei germane, dar și un semnal clar că Europa trebuie să-și preia propria apărare.