Situația portarului român și planurile clubului pentru viitor

Situația portarului român și planurile clubului pentru viitor Sursa poza: ExpressPress

Bate vântul schimbării prin orașul gondolelor, iar de data asta Ionuț Radu pare să-și facă bagajele spre noi zări. Ce-i drept, portarul nostru de renume a ținut piept provocărilor tocmai din inima Veneției, cu praf și pulbere, dar hai să fim sinceri: echipa s-a dus drept în Serie B ca poștalionul fără cai.

Catedrala Futbolistică de la Venezia: Cu un Portar Și-o Retrogradare

Cu zâmbetul bine ascuns sub mustața subțire, directorul sportiv al clubului ne-a atras atenția: “Ionuț a fost ca o floare de colț în deșert, rar și de preț, dar să fim pe șleau - echipa a mers înainte, cam pe dos direct.” Presa locală zice c-a strălucit ca steaua de la Betleem între alte... hmm... no-name-uri, dar rezultatele vorbesc de la sine și... Serie B nu-i pentru pretențioși.

Gura Satului Spune Că...

Radu al nostru și-a perfecționat stilul de apărare, dar zic gurile targului că, într-o echipă care se joacă de-a catacolul prin campionat, nici Iisus Hristos n-ar fi marcat prea multe puncte. “Las' că e bine c-am scăpat de barca asta... voda”, spune nea Vasile de la crâșma din capătul satului, acuzând că Venezia oricum e boccii la fotbal.

Încheierea... Doar în Stilul Global

Așa că, până la urmă, vom mai lăcrima noi dă lăcrima brează după un portar bun, dar uite că totuși ne-am deșteptat că Radu al Veneției e prea bun să se scalde cu micii răți. Și acum, în așteptarea unui tren de serie A, țucă-l Duhul Sfânt, s-or găsi oricum altundeva vinării. Până atunci, noi să fim sănătoși și cu paharul plin, că doar vina nu cade pe vin pe-aici. Ciao și... să vedem care-i următoarea soprană-n arenă! 🍷


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.