Sursa poza: ExpressPress

Într-o mișcare strategică ce ridică semne de întrebare în rândul membrilor NATO, Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, apropie sistemele sale de război electronic de frontiera estică a organizației. Recent, ministrul de Interne al Estoniei, Igor Taro, a semnalat că radiațiile electronice rusești și-au intensificat prezența în apropierea graniței cu Estonia, mai exact în regiunea Kingisepp, situată la doar 20 de kilometri de frontiera estoniană.

Autoritățile locale raportează că în această zonă, forțele rusești au stabilit noi echipamente de bruiaj, parte integrantă din unitățile specializate de război electronic ale Moscovei. Aceste unități sunt considerate forțele de primă lovitură, având rolul de a pregăti terenul pentru potențiale atacuri militare.

Impactul Războiului Electronic

Războiul electronic joacă un rol esențial în strategiile militare contemporane. Prin perturbarea sau neutralizarea temporară a sistemelor de comandă, control și comunicație ale adversarului, aceste sisteme acordă Rusiei un avantaj tactic semnificativ. De asemenea, interferențele provocate de aceste echipamente afectează Sistemul de Poziționare Globală (GPS), esențial pentru aviația comercială și navigația maritimă.

Recent, Estonia a avertizat asupra creșterii interferențelor GPS în vecinătatea orașului Narva și a Golfului Narva. Erko Kulu, reprezentant al Autorității Tehnice pentru Protecția Consumatorilor (TTJA), a indicat că noile surse de bruiaj afectează în mod particular zborurile cu drone din zonă. Regiunea baltică este tulburată de interferențe similare provenind din Kaliningrad și Sankt Petersburg, șir continuu de evenimente ce determină alerte sporite în Letonia și Polonia.

Repercusiuni în Regiunea Baltică

Letonia și Polonia se confruntă și ele cu efectele nenorocite ale războiului electronic rusesc, în special sub forma perturbării semnalelor GPS. Începând cu iunie 2023, Estonia a înregistrat interferențe semnalate la altitudini de până la 1.500 de metri, un fenomen care s-a extins și către Golful Finlandei în acest an. Autoritățile estoniene menționează dificultăți tehnice în contracararea acestor interferențe, dat fiind că sursele de bruiaj sunt externe teritoriului lor.

Karolis Aleksa, adjunctul ministrului Apărării din Lituania, a avertizat asupra amplificării acestor zone afectate, iar semnale similare de alarmă au fost trase și de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.

Operațiunea „Furtuna din iulie”

În contextul operațiunii denumite „Furtuna din iulie”, Rusia desfășoară o campanie complexă care include peste 150 de nave, 120 de aeronave și un număr semnificativ de soldați în Marea Baltică și Marea Caspică. Scopul declarat al acestor manevre este protejarea zonelor economice marine și securizarea rutelor de navigație, în contextul sancțiunilor economice care afectează flota rusă.

Oficialii baltici sunt în stare de alertă, temându-se că aceste evoluții ar putea semnala o escaladare din partea Rusiei, posibil chiar în afara conflictului cu Ucraina. Liderul de la Kremlin a subliniat deja că nu va ezita să contracareze forțele ce obstrucționează interesele rusești, demonstrând hotărârea Moscovei de a-și impune influența prin orice mijloace.

Prin aceste mișcări ostile, Rusia ridică un semnal de alarmă pe Flancul estic al NATO, iar dacă intențiile sale sunt efectiv pregătirea unei ofensive, rămâne un subiect fierbinte de dezbatere în cadrul alianței.