Sursa poza: ExpressPress

Rusia și Ucraina, într-un impas profund: singurul consens al negocierilor este evitarea confruntării cu Trump și SUA

În ciuda rundelor repetate de negocieri mediate de Statele Unite, Rusia și Ucraina nu s-au apropiat deloc de un final al războiului brutal ce durează de aproape patru ani. Surprinzător însă, potrivit investigațiilor jurnalistice realizate de Wall Street Journal, The Economist și Reuters, cele două tabere par să fi convenit doar asupra unui singur aspect: să evite orice decizie sau pas care l-ar putea supăra pe fostul președinte american Donald Trump și influența SUA în procesul de pace.

Evoluția negocierilor – un teatru fără progres real

Ultima rundă de negocieri s-a desfășurat recent la Geneva, sub auspiciile Washingtonului, însă concluziile sunt aceeași ca la precedentele discuții din acest an: niciun progres concret nu poate fi articulat. Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, califică aceste întâlniri ca fiind „dure, dar serioase”. Rustem Umerov, negociatorul ucrainean, le consideră „substanțiale”, iar emisarul american Steve Witkoff vorbește despre „progrese semnificative”, însă fără a oferi detalii concrete.

Dincolo de vocabularul diplomatic, un fapt rămâne evident: procesul de pace a căzut în impas și se transformă tot mai mult într-un spectacol politic lipsit de eficiență. Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, explică pentru WSJ că aceste negocieri reprezintă mai degrabă un joc menit să evite aruncarea vinei asupra lui Trump pentru eșecul de a încheia conflictul.

Negocierile de fațadă și obiective strategice ale Rusiei

Mai mulți șefi ai serviciilor secrete europene, intervievați recent de Reuters, susțin sub protecția anonimatului că Moscova nu dorește în realitate să oprească războiul. Potrivit unuia dintre oficiali, „negocierile sunt doar de fațadă”, iar scopul real al Rusiei rămâne același: să-și atingă obiectivele strategice implacabile.

Printre acestea se numără înlăturarea președintelui Volodimir Zelenski și instaurarea unei Ucraine transformate într-o zonă tampon neutră între Rusia și Occident. Deși ar fi mulțumiți să controleze întreaga regiune Donețk, Kremlinul nu se oprește aici, intențiile includ o remodelare completă a guvernului, armatei, mass-media, credințelor religioase și identității ucrainene, restabilind astfel dominația rusească.

Un alt aspect important evidențiat de surse este credința eronată că o eventuală cedare a Donețk-ului în favoarea Rusiei ar conduce rapid la încheierea războiului. În fapt, aceasta ar putea marca doar începutul unui nou ciclu de negocieri și pretenții.

Ucraina, fermă în refuzul cedărilor teritoriale

Pentru partea ucraineană, compromisurile asupra teritoriilor sunt imposibile. Zonele pe care Kievul le mai controlează în Donbas reprezintă un punct crucial în apărarea întregii țări. Zelenski a afirmat în mod clar că nu poate susține cedarea acestor părți și nici poporul său nu ar accepta așa ceva. Propunerea de a stabili linia frontului actuală ca linie de demarcație a fost respinsă vehement de Moscova.

În același timp, Kremlinul refuză planul occidental de garanții de securitate care prevede dislocarea trupelor europene în Ucraina post-conflict. Kievul insistă pe primirea unor asigurări clare și obligatorii din partea SUA și Uniunii Europene privind protecția militară pentru cazul unei alte invazii rusești.

Perspective sumbre – un război ce s-ar putea întinde încă trei ani

Jurnalistul Bojan Pancevski, din cadrul Wall Street Journal, relatează că președintele Zelenski și colaboratorii săi se pregătesc pentru un conflict prelungit, posibil încă trei ani. Deși aceste informații au fost mai târziu negate oficial de consilierii președintelui ucrainean, ele reflectă o realitate dură pe teren.

Analiza făcută de The Economist susține că niciuna dintre părți nu dispune în prezent de resurse și poziții care să permită o victorie clară. În plus, există o presiune semnificativă asupra Ucrainei din partea lui Trump, ce încearcă să forțeze un acord rapid, în timp ce interesul fostului lider american pentru conflict pare să fluctueze.

Putin, principala piedică pentru pace

Conform experților analizați de The Economist, președintele Vladimir Putin este cel mai mare obstacol în calea unei înțelegeri. Pacea ar putea genera o criză internă profundă în Rusia, afectând economia și coeziunea socială. Rusia folosește în prezent circa 8% din PIB pentru efortul de război, în timp ce restul economiei intră în declin.

Reconversia resurselor de la război la pace, inclusiv reintegrarea militarilor în civilie, ar putea deturna economia într-o recesiune acută. De asemenea, un val de nemulțumire printre veterani ar putea destabiliza regimul, așa cum s-a întâmplat în istoria Rusiei anterior revoluțiilor majore.

Chiar dacă mulți ruși doresc oprirea conflictului, acest lucru ar genera inevitabil întrebări dificile privind pierderile materiale și umane, precum și dependența tot mai evidentă a Moscovei față de sprijinul Chinei.

Dilema lui Putin și perspectiva războiului prelungit

Pe fond, Putin pare prins într-o capcană: nu poate învinge militar, dar nici nu poate renunța la ambițiile sale. Forțele ruse nu au reușit să spargă eficient liniile ucrainene, confruntându-se cu pierderi mari de oameni și echipamente și cu un moral scăzut.

Tehnologiile de comunicare și coordonare ale Rusiei au fost serios afectate, după ce accesul la anumite rețele a fost întrerupt, iar capacitatea de recrutare este fragilă, bazată mai mult pe stimulente financiare decât pe convingere patriotică.

Chiar dacă efortul militar rus nu este pe cale să se prăbușească în totalitate, optimismul Kremlinului că Ucraina va ceda în fața presiunilor este discutabil și pare un pariu riscant.

În concluzie, negocierile între Rusia și Ucraina se află într-un stadiu de înțepenire, cu foarte puține șanse ca un acord de pace real să fie atins în perioada apropiată. Singurul punct comun parcă ridicol este dorința comună de a nu-l supăra pe Donald Trump și de a menține aparenta activitate diplomatică, în timp ce fronturile rămân active și tensiunea crește continuu.

Conflictul pare pregătit să se eternizeze, iar perspectivele pentru un sfârșit rapid sau pașnic sunt sumbră, blocate într-un joc geopolitic complex ce reflectă mult mai mult interesele mari puteri decât voința celor doi popoare aflate în mijlocul suferinței.