16 noiembrie, 2026
Glasul FierbintiuluiStiri, barfe si intelepciune rurala

România alocă un miliard de euro pentru strategia de apărare antidrone, iar în prezent le neutralizează cu avioanele F-16

România alocă un miliard de euro pentru strategia de apărare antidrone, iar în prezent le neutralizează cu avioanele F-16 Sursa poza: ExpressPress

În ultimii ani, problema incursiunilor dronelor rusești pe teritoriul României a devenit tot mai gravă. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat recent necesitatea elaborării unei strategii de apărare adecvate pentru a răspunde acestor amenințări. Până în momentul în care se va concretiza această strategie, România se bazează pe intervențiile piloților de F-16 pentru protejarea spațiului său aerian.

În cadrul unei sesiuni recente a Comisiei de Apărare din Senat, s-a discutat despre imperativul de a adapta legislația națională la noile provocări pe care dronesle le aduc. Predoiu a menționat că o abordare națională pentru apărarea împotriva dronelor este în curs de dezvoltare, dar pentru moment, apărarea națională se sprijină pe F-16 și pe actualele sisteme antiaeriene, având în vedere și un pachet de echipamente în valoare de aproximativ 982 de milioane de euro.

Modificările legislative necesare trebuie să reflecte nu doar natura militară a dronelor, ci și complexitatea situațiilor în care acestea au fost detectate, precum și resursele și tehnica disponibilă instituțiilor implicate în apărarea națională. Ministerul Afacerilor Interne se va implica activ în discuțiile parlamentare, oferind date și informații relevante. De asemenea, înainte ca legile să fie implementate, este esențial să se dezvolte un concept de apărare bine fundamentat, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

În perioada 24-30 august, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a comunicat despre 11 incidente legate de drone în apropierea granițelor, generate de conflictul din Ucraina. Majoritatea acestor evenimente au fost asociate cu detectarea unor obiective aeriene în spațiul aerian ucrainean, în special în zona Vâlcove – Insula Șerpilor.

Un incident notabil a avut loc pe 24 august, când o dronă provenită din Republica Moldova a intrat în spațiul aerian național, iar ulterior au fost găsite componente ale acesteia într-o proprietate din comuna Ciușlea, județul Vrancea. În județul Tulcea, echipele de pirotehniști au ridicat resturi de drone în urma unui incendiu pe malul brațului Chilia.

MApN a făcut un rezumat al acestor incidente, subliniind cele 11 evenimente de drone, o intrare confirmată în spațiul aerian românesc, două cazuri de resturi de drone descoperite pe teritoriul național și numeroase alerte cu privire la ținte aeriene în apropierea frontierelor.

În prezent, pentru a combate incursiunile dronelor rusești, România se bazează pe piloții F-16 care au efectuat intervenții active în perioada menționată. Deși eficace, utilizarea acestor avioane în operațiuni aeriene implică costuri semnificative: o rachetă are un preț între 400.000 și 500.000 de dolari, în contrast cu valoarea de maximum 50.000 de dolari a unei drone rusești.

Pe lângă avioanele de vânătoare, sistemele antiaeriene Gepard, deși utile, sunt insuficiente din punct de vedere al numărului disponibil. România deține doar 36 de unități, fiecare având două tunuri de 35 mm și radar propriu, livrate de Germania în anii 2000. Radarul are o rază de acțiune de 15 km, iar distanța maximă de tragere este de 3,5 km.

În aceste condiții, MApN a semnat un contract cu compania Rheinmetall Italia S.p.A pentru achiziția de sisteme anti-dronă avansate: șapte unități SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 și două CIWS Millenium. Valoarea totală a contractului este de aproximativ 981 de milioane de euro, exclusiv TVA. De asemenea, a fost încheiat un alt acord pentru achiziționarea de muniție calibru 35 mm AHEAD, în valoare de aproape 450 de milioane de euro.

Conform informațiilor disponibile, aceste sisteme tehnologice vor deveni funcționale începând de anul viitor. Între timp, România beneficiază de sprijin din partea Slovaciei, care a furnizat radare de joasă înălțime și specialiști pentru operarea lor. Aceste radare sunt esențiale pentru detectarea țintelor ce zboară la altitudini reduse, care sunt mai greu de observat cu anumite tehnici de supraveghere.

De asemenea, piloții spanioli, dotați cu avioane F-18, contribuie la misiunile de apărare aeriană, având baza la Mihail Kogălniceanu.

Astfel, România se pregătește să îmbine strategii clare de apărare cu investiții semnificative pentru a face față amenințărilor emergente, adaptându-și în același timp legislația în acord cu nevoile de securitate actuale.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv expresspress.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut: România investește în dezvoltarea unei strategii anti-dronă, bazându-se momentan pe piloții de F-16 și pe un contract semnat recent cu Rheinmetall Italia pentru achiziția de echipamente noi.

Perspectivă locală: Această investiție și dezvoltarea sistemelor de apărare sunt esențiale nu doar pentru securitatea națională, ci și pentru protecția cetățenilor români de amenințările externe.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"