Sursa poza: ExpressPress

Alianță bipartită în Congresul SUA pentru blocarea retragerii trupelor americane din România și alte avanposturi NATO

O coaliție formată din membri influenți ai Congresului american, provenind atât din rândul republicanilor, cât și al democraților, pune sub semnul întrebării planul controversat al administrației Trump de a retrage trupele din România și alte poziții strategice NATO aflate la granița cu Rusia. Această inițiativă legislativă, programată să fie prezentată în următoarele zile, poate bloca efectiv dezangajarea forțelor americane din Europa, deschizând astfel o confruntare politică de amploare între Casa Albă și un grup de lideri congresmeni importanți, potrivit informațiilor oferite de Kyiv Post.

Planul Pentagonului și reacțiile critice

Decizia Pentagonului, dezvăluită prima dată de Kyiv Post și confirmată ulterior, de a suspenda rotația trupelor în România, a atras imediat un val de critici vehemente. Oponenții acestei mutări o consideră un avantaj direct oferit Moscovei într-un moment în care tensiunile între NATO și Rusia se intensifică vizibil. În cadrul unui interviu acordat Kyiv Post, doi consilieri cu experiență din Senatul SUA au calificat decizia drept o „eroare strategică” majoră, care slăbește, practic, poziția de descurajare a alianței.

Republicanii, frontul principal al opoziției

Cei mai vehemenți contestatari ai planului de retragere sunt republicani cu pondere ridicată în domeniul apărării. Aceștia evidențiază profundul disconfort pe care această măsură l-a generat în cercurile militare și de securitate națională ale partidului. Liderii celor două comisii ale forțelor armate din Congres, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, au emis o declarație comună în care au catalogat decizia Pentagonului drept „necoordonată și în contradicție cu strategia președintelui”.

Alți republicani influenți precum congresmanul Mike Turner, liderul delegației americane la Adunarea Parlamentară NATO, și senatorul Thom Tillis s-au alăturat rapid criticilor, subliniind caracterul brutal și surprinzător al acestei retrageri. Tillis, care a remarcat soliditatea relației dintre SUA și România, a avertizat că decizia contravine unei strategii bine definite și riscă să afecteze serios încrederea aliaților vest-europeni.

Reacția coordonată a republicanilor marchează un moment rar în ceea ce privește sfidarea politicii militare a administrației Trump, reflectând temerile că reducerea trupelor americane va diminua influența și securitatea SUA în Europa de Est.

Veteranii americani se opun retragerii

Nu doar politicienii sunt îngrijorați. Jeremy Hunt, președintele unui grup reprezentativ al veteranilor americani, a avertizat că această mutare subminează principiul de bază al Articolului 5 din Tratatul NATO, care garantează apărarea colectivă. El a spus că reducerea prezenței militare americane pe flancul estic poate conduce la „erori de calcul” periculoase din partea adversarilor.

Mai mult, în afară de România, Pentagonul ia în calcul să reducă forțele și în alte țări est-europene precum Bulgaria, Ungaria și Slovacia, începând cu luna următoare, accentuând și mai mult amenințarea la adresa stabilității regionale.

Democrații, parte a alianței de opoziție

Și democrații s-au alăturat criticului acestui plan, văzând în el o oportunitate să protejeze coeziunea NATO. Adam Smith, membru senior în Comisia pentru servicii armate din Camera Reprezentanților, a pledat pentru o intervenție legislativă urgentă, afirmând că retragerea transmisă acum către Rusia și aliații europeni este un „semnal greșit”.

Smith a avertizat că această decizie este alimentată de o tendință izolaționistă periculoasă care înflorește în cadrul administrației Trump, o perspectivă care subminează angajamentul SUA față de comunitatea internațională și scoate în evidență o falie ideologică serioasă în Partidul Republican.

Pentagonul și justificările „ajustării strategice”

Oficialii Pentagonului încearcă să justifice aceste reduceri ca pe o „ajustare strategică” necesară pentru a concentra resursele militare în zona Indo-Pacific – considerată acum prioritatea principală a administrației. Cu toate acestea, atât democrații, cât și republicanii resping această argumentație, considerând că el este formulat într-un moment nepotrivit și contrazice principiul „pace prin forță” adoptat de Casa Albă.

Diplomatul american Daniel Fried, un arhitect cheie al politicii europene a SUA post-Războiul Rece, a remarcat, într-un interviu, că deciziile în administrația Trump pot fi modificate și că această luptă legislativă are șanse să întoarcă situația. Fried și-a exprimat speranța ca rezultatele viitorului proces de revizuire să limiteze retragerile doar la o dimensiune simbolică, evitând reducerile majore.

Confruntarea politică și implicațiile sale

Inițiativa Congressională deschide calea unei confruntări dramatice între Casa Albă și liderii militari ai Congresului, forțând administrația să aleagă între agenda politică și voința unită a conducerii în domeniul apărării din propriul partid. Într-un moment critic al geopoliticii globale, această dispută va influența profund echilibrul puterii militare americane în Europa și securitatea aliatelor în fața presiunii rusești.

---

Această alianță bipartită reprezintă o reacție puternică a Congresului american în apărarea angajamentelor strategice ale SUA în Europa de Est, fiind un semnal clar că deciziile ce afectează stabilitatea regională și coeziunea NATO vor fi supuse unui control riguros și unor dezbateri intense pe scena politică de la Washington.