Sursa poza: ExpressPress

Lovitură în Senat: A fost aprobată reducerea numărului de parlamentari la 300. Ce se întâmplă cu cei 169 în plus?

Senatul României a făcut un pas semnificativ către implementarea unei decizii ce vizează reformarea Parlamentului: reducerea numărului total de parlamentari la 300. Această măsură reprezintă concretizarea unui rezultat exprimat prin referendum încă din 2009, dar care până acum a fost ignorat în mod sistematic.

Istoricul referendumului și votul din Senat

În anul 2009, președintele Traian Băsescu a inițiat un referendum în care românii au fost întrebați dacă susțin scăderea numărului de parlamentari la 300. Răspunsul a fost zdrobitor de favorabil: aproape 7,7 milioane de alegători, adică aproximativ 88% dintre cei prezenți la urne, au votat „DA”. Cu toate acestea, la acea vreme, voința populară a rămas doar pe hârtie, proiectul de reformă fiind ignorat în Parlament.

În prezent, numărul parlamentarilor este de 469, compus din 332 deputați și 137 senatori. Proiectul de lege care prevede reducerea acestui număr a fost depus la Senat pe 28 mai 2023 și a ajuns la vot în luna septembrie. Deși senatorii au cerut inițial încă 15 zile pentru analiza proiectului, această perioadă nu a fost utilizată și astfel legea a fost adoptată tacit.

Ce se întâmplă cu cei 169 parlamentari în plus?

Teoretic, odată ce legea va fi pusă în aplicare, 169 de parlamentari ar urma să-și piardă mandatele. Totuși, aceștia nu vor deveni automat șomeri, deoarece proiectul trebuie să fie validat final de Camera Deputaților pentru a intra efectiv în vigoare.

Este de așteptat un proces legislativ care să clarifice această situație și să prevadă eventuale măsuri de tranziție sau alte variante pentru parlamentarii afectați. Până la adoptarea finală, statu quo-ul va rămâne neschimbat.

Ce prevede legea aprobată în Senat?

Modificările aduse articolului 5 al legii sunt esențiale pentru noua structură parlamentară:

1. Senatorii și deputații vor fi aleși prin scrutin de listă, în baza principiului reprezentării proporționale.
2. Camera Deputaților va avea 200 de mandate, cu o normă de reprezentare specifică care să reflecte numărul locuitorilor.
3. Senatul va fi format din 100 de membri, conform unui calcul similar de reprezentare proporțională.

Aceste schimbări sunt menite să simplifice și să eficientizeze activitatea legislativă, dar și să răspundă unei cereri vechi a electoratului pentru un Parlament mai suplu.

Parlamentarii și pensiile speciale

Un alt aspect esențial legat de parlamentari îl reprezintă pensiile speciale pe care le primesc după încheierea mandatului. Aceste pensii variază între 4.000 și 12.000 de lei net, în funcție de numărul de mandate deținute.

Conform Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, aproximativ 850 foști parlamentari beneficiază în prezent de astfel de pensii speciale. Spre exemplu, fostul deputat Petre Daea, cu trei mandate, primește o pensie de aproximativ 6.000 de lei lunar, iar nume sonore precum Eugen Bejenariu sau Călin Popescu-Tăriceanu, cu câte șapte mandate, beneficiază sau vor beneficia de pensii ce ajung aproape la 12.000 de lei net pe lună.

Această situație a ridicat numeroase semne de întrebare în spațiul public, în contextul în care reforma numărului de parlamentari vine și cu cerințe de eficientizare a costurilor legate de întreținerea acestora.

Ce urmează?

Reducerea efectivă a parlamentului la 300 de membri este acum în mâinile Camerei Deputaților, care trebuie să ia o decizie finală prin vot. Dacă acest pas va fi finalizat, România va avea un Parlament mult mai mic, conform dorințelor exprimate ferm de electorat în urmă cu peste 14 ani.

Rămâne de văzut cum se vor adapta actualii parlamentari la această schimbare și ce efecte concrete va avea asupra calității și eficienței procesului legislativ din România.

---

Concluzie: Senatul a deschis drumul către aplicarea reformei cerute de români privind reducerea numărului de parlamentari la 300. Proiectul merge acum către votul decisiv în Camera Deputaților, iar considerentele legate de soarta celor 169 „în plus” și impactul asupra pensiilor speciale sunt teme ce vor stârni, cu siguranță, discuții aprinse în perioada următoare.