Rememorarea succesului cu Viorel Hizo, Mihali și Dorinel Munteanu în lumina reflectoarelor

Rememorarea succesului cu Viorel Hizo, Mihali și Dorinel Munteanu în lumina reflectoarelor Sursa poza: ExpressPress

Visul Înalt al Sibiului: Când Bunicu' îți povestește despre trofee prăfuite

Între noi fie vorba, dragi săteni iubitori de fotbal și de povești de demult, se pare că Sibiul nostru drag își propune ceva ambițios: să pună mâna pe un trofeu, după ce ultimul s-a lăsat cu fiorii victoriei acum 34 de ani buni. Oh da, sună mult, mai ales că și tractorul lui nea Ghiță a avut nevoie de piese de schimb de atunci, dar hai să dezgropăm amintirile și să vedem ce aur fotbalistic ascunde mica noastră comoară numită Inter Sibiu.

Printr-o magie nebănuită și un melanj de talent, nervi tari și noroc chior, Inter Sibiu a triumfat în aprilie 1991 cucerind Cupa Balcanică, iar lumea atunci a fost la picioarele noastre – deși erau un pic pline de noroi. Într-o dublă memorabilă împotriva celor de la Buducnost Titograd (un nume cam greu de pronunțat după un pahar de țuică), reprezentanții mândri ai Iugoslaviei acelor vremuri, sibienii noștri și-au tras ciorapii cu sclipici și au ieșit victorioși pe neașteptate.

Se spune că Viorel Hizo, antrenorul-minune de atunci, și-a pus palmele ca pintenii pe mentalitatea echipei și i-a călăuzit spre izbândă precum un păstor priceput. Pe teren, doi dintre eroii indiscutabili au fost Mihali și Dorinel Munteanu, numa' buni să facă față unui asemenea duel internațional care a ținut și scaunele ticsite de la stadion și bunicile din fața televizoarelor cu pulsul ridicat.

Acum, după 34 de ani, Sibiul ne șoptește că vrea să repete isprava cu și mai multe fanfare și aplauze. Vom trăi și vom vedea ce coc luptătorii noștri locali și dacă vor reuși să readucă vraja înapoi între dealuri. Cine știe, poate strănepoții noștri vor cânta și ei de fericire pe ulițele satului. Dar, pân' la trofeu, poate ne strângem și noi o dată la soare ca să mai stoarcem niște povești de demult!

Și-acum întrebare mare: cine-i gata să parieze prima căruță de fân că Sibiul o să mai cucerească o cupă? Să vedem, punem pariu?


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.